Inconsecvența europeană în ceea ce privește biotehnologia nu încetează să ne uimească. În ciuda faptului că a petrecut ani de zile interzicând cultivarea plantelor transgenice (cu excepția cultivării porumbului Bt , care are loc în prezent în Spania și Portugalia), permite importul a peste 100 de soiuri transgenice .
Unul dintre cele mai notabile exemple este cel al bumbacului. În Uniunea Europeană, cultivarea oricărui bumbac biotehnologic este interzisă , în ciuda faptului că fermierii europeni (în special spaniolii) cer de ani de zile acces la aceste soiuri. În ciuda interdicției de cultivare, însă, Uniunea Europeană își importă bumbacul din țări în care practic toată producția este transgenică. Cea mai notorie utilizare a acestui bumbac transgenic importat este realizarea de bancnote euro.
În ciuda faptului că alte valute folosesc materiale foarte diferite pentru a-și fabrica banii, bancnotele euro sunt realizate în întregime din bumbac, obținând o durabilitate mai mare și o dificultate mai mare pentru contrafacere. Banca Centrală Europeană (BCE) importă aproape tot bumbacul pe care îl folosește la fabricarea bancnotelor din Statele Unite, țară în care astăzi 100% din bumbacul produs este transgenic.
Pentru a creiona o idee despre ce înseamnă pentru sector să nu poată accesa culturi precum bumbacul transgenic, merită să ne uităm la cazul Indiei. De când cultura a fost introdusă în 2002, India a devenit dintr-un importator de bumbac a doua țară exportatoare de bumbac din lume. Cu o creștere a producției de 70% din 2002, cultivarea bumbacului transgenic a „economisit” 20.000 de tone de pesticide. Suprafața cultivată cu bumbac a crescut cu 40%, iar producția a crescut cu 57% față de cea obținută cu semințe convenționale.
Mai multe date puteți regăsi în articolul original, pe https://fundacion-antama.org/los-billetes-de-euro-estan-hechos-con-algodon-transgenico/