Breaking News ➤
Insectele mg – o alternativ la insecticide!
 

infoomg

Biotech Crew

Un proiect de informare susținut de asociația profesională AgroBiotechRom a producătorilor și utilizatorilor de biotehnologii agricole din România

 
 
infoomg.ro Scroll scroll
down
 
 

Plantele modificate genetic: întrebări şi răspunsuri (ultima parte)

18/01/2018 by: admin

În continuare vă prezentăm ultima parte a studiului publicat de Royal Society din Marea Britanie.

Întrebarea nr.14: Cum sunt reglementate culturile modificate genetic?

Răspuns: Plantele modificate genetic nu pot fi cultivate, nici experimental, nici comercial, fără aprobarea agenției de reglementare în domeniu (în Marea Britanie - DEFRA). Circulația între țări a plantelor modificate genetic sau a produselor alimentare derivate este reglementată și ea. Detaliile acestui proces variază de la țară la țară, dar același obiectiv stă la baza tuturor regulamentelor: ca noua cultură modificată genetic să fie sigură pentru sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului.
Toate cererile de înființare a unei culturi modificate genetic în Uniunea Europeană sunt evaluate utilizând același sistem de reglementare. Acest lucru implică Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), autoritățile de reglementare ale statelor membre și, în cele din urmă, aprobarea de către autoritățile europene centrale din Bruxelles. O modificare recentă a reglementărilor comunitare a dat responsabilitatea finală pentru punerea în aplicare locală statelor membre, care pot decide acum dacă renunță la cultivarea unei plante modificate genetic, care a fost autorizată la nivelul UE. Evaluarea se referă la detaliile furnizate de solicitant, inclusiv metoda specială utilizată pentru modificarea genetică, informații cu privire la ADN-ul și caracterul introduse, și rezultatele din studiile de hrănire a animalelor, dacă este cazul. Aplicațiile includ, de asemenea, o evaluare de mediu, care analizează posibilele interacțiuni dintre culturile modificate genetic și factori cum ar fi solul și alte organisme din ecosistem.
Din 1992, UE a aprobat 2404 studii experimentale pe teren. Pentru comparație, în același timp, în SUA au existat 18.381 studii .
Dintre culturile pentru uz comercial din UE, doar una este modificată genetic, un soi de porumb cu rezistență la insecte. În schimb, din 1992 încoace, autoritățile competente din SUA și din alte circa 25 de alte țări din afara Europei, au emis 117 aprobări pentru introducerea în cultură a diferite plante, dintre care majoritatea au primit de la UE autorizare pentru import si consum pe teritoriul Uniunii. Niciun fel de de fructe în stare proaspătă sau legume nu au fost încă aprobate pentru consumul uman pe teritoriul Uniunii.

Întrebarea nr.15: Cine plătește pentru dezvoltarea culturilor modificate genetic și cine este proprietarul tehnologiei?

Răspuns: Descoperirile care au permis tehnologia MG s-au realizat, în mare măsură, de către oamenii de știință din sectorul public. Oamenii de știință din sectorul privat au continuat să dezvolte tehnologia. Sectorul public și cel privat, alături de organizații de caritate, continuă să investească în cercetarea și dezvoltarea culturilor modificate genetic. Cele mai multe patente pentru metode de modificare genetică și pentru soiuri de plante modificate genetic sunt deținute de companii.

Proprietarii brevetelor și soiurilor înregistrate sunt îndreptățiți să primească de la alți utilizatori ai tehnologiei lor plata unei licențe sau a unor drepturi de autor. Brevetele asigură, de asemenea, că știința și tehnologia din spatele unei invenții sunt disponibile pentru oricine ar dori să le cunoască. Acest cadru se aplică și pentru dezvoltarea de medicamente, precum și la alte produse, inclusiv la culturile nemodificate genetic.
Titularii de brevete pot alege să distribuie gratuit soiurile lor modificate genetic, pentru beneficiul public. De exemplu, orezul auriu - orezul MG dezvoltat ca o sursă de vitamina A - va fi disponibil gratuit în regiuni ale lumii în curs de dezvoltare.
Unele dintre brevetele mai vechi pentru plante MG au expirat sau vor expira în curând. Acest lucru înseamnă că fermierii vor putea păstra unele semințe MG pentru replantare, sau că alte companii pot face versiuni mai ieftine ale culturilor.

Întrebarea nr.16: Există exemple de cazuri în care MG nu a adus culturilor îmbunătățirile promise ?

Răspuns: Da, există cazuri culturi MG nu au adus îmbunătățirile vizate, cum ar fi randamentul crescut al culturilor sau rezistență la virusuri Aceleași probleme pot apărea și în ameliorarea convențională.
Unele dintre primele soiuri de soia MG tolerante la erbicide au avut randamente mai mici decât cele nemodificate genetic, în ciuda așteptărilor generate de un control mai bun al buruienilor. Gena de toleranță la erbicide a fost transferată în soiuri cu productivitate redusă, care erau disponibile atunci. Unii fermieri au adoptat însă aceste soiuri, deoarece astfel au putut controla buruienile cu mai puțină muncă și energie decât la soiurile convenționale.
O altă cultură care a întârziat până să împlinească așteptările, este orezul modificat genetic produs pentru proiectul "Golden Rice". Această inițiativă are drept scop de a înlătura deficitul de vitamina A, în anumite părți ale lumii, prin adăugarea la orez a unor gene care să îmbunătățească conținutul său nutrițional. Dar, primele încercări nu au dat rezultatele scontate. Soiuri ameliorate sunt acum în curs de testare pe teren.
O critică frecventă adusă MG este că acesta nu a reușit să ofere decât toleranța la erbicide, rezistența la insecte și câteva boli. Acest lucru se datorează faptului că aceste utilizări sunt bazate pe gene disponibile acum 20 de ani. Odată cu dezvoltarea cunoașterii funcției genelor, noi culturi modificate genetic, cu alte caracteristici, sunt dezvoltate, iar unele dintre acestea sunt aproape de a deveni disponibile pentru fermieri (a se vedea întrebarea nr.17). Bineînțeles că printre aceste noi aplicații, există atât unele susceptibile de a deveni eșecuri, cât și altele de a fi succese.

Întrebarea nr.17: Ce noi culturi MG sunt în curs de dezvoltare?

Răspuns: Plantele modificate genetic sunt create pentru a fi mai rezistente la boli, pentru a spori valoarea nutritivă, toleranța la secetă și absorbția îmbunătățită a nutrienților, cum ar fi azotul. Ele sunt testate în laborator sau în studiile pe teren.
Bolile culturilor sunt o mare problemă pentru agricultori și MG pot fi utilizate pentru a produce plante rezistente la boli. Se are în vedere transferarea genelor de rezistență la boli de la rude sălbatice în culturile comerciale. De exemplu, au existat recent studii de teren foarte promițătoare pentru un cartof MG rezistent la mană. O genă care declanșează sistemul imunitar al cartofilor când recunoaște mana, provenind de la o rudă sălbatică din America de Sud, a fost introdusă în genom.

MG poate fi de asemenea utilizată pentru a îmbunătăți valoarea nutritivă a culturilor în alimentația umană sau animală. Proiectul „Orezul de aur”, care își propune să transforme orezul într-o sursă de vitamina A, este un astfel de exemplu. Organizația Mondială a Sănătății estimează că până la o jumătate de milion de copii, in special din Asia, orbesc în fiecare an din cauza deficienței de vitamina A. „Orezul de aur” (sau “auriu”) este în teste de câmp în Filipine și Bangladesh, conform cerințelor de reglementare din aceste două țări.
Culturile modificate genetic sunt, de asemenea, dezvoltate pentru a ajuta la scăderea nivelurilor de poluare a râurilor și a mărilor. Un tip de astfel de culturi are drept scop reducerea impactului asupra mediului al gunoiului de grajd. Cerealele și hrana pentru animale pe bază de cereale conține adesea semințe cu niveluri ridicate dintr-un compus numit acid fitic, care trece nedigerat în gunoiul de grajd . Acest lucru poate contamina solul și râurile cu fosfați, care dăunează peștilor și vieții acvatice. MG a fost folosită pentru a produce semințe sărace în acidul fitic, diminuând riscul de poluare.
Mai există și alte proiecte pe termen lung: MG care au ca scop să producă cereale ce fixează azotul în sol (plante care vor valorifica azotul din aer ca nutrient), pentru a îmbunătăți eficiența fotosintezei și producția de culturi perene, care nu ar avea nevoie de plantare în fiecare an. Exemple din ambele proiecte pe termen mediu și lung sunt descrise mai detaliat într-un raport recent al Consiliului pentru Știință și Tehnologie.

Întrebarea nr.18: Ce alte mijloace, în afară de modificarea genetică, mai pot îmbunătăți performanța culturilor?

Răspuns: Ameliorarea genetică, prin modificare genetică sau prin metode convenționale, reprezintă doar una dintre multele căi care pot fi utilizate pentru a îmbunătăți performanța culturilor. Altele implică îmbunătățirea practicilor agricole, de irigare, drenaj, a erbicidelor, pesticidelor și utilizarea îngrășămintelor. O mai bună depozitare a alimentelor un transport optimizat, pentru a reduce pierderile, pot juca, de asemenea, rolul lor în asigurarea unei aprovizionări fiabile cu produse alimentare.
Metodele de teledetecție, combinate cu tehnologii informatice, pot conduce la o mai buna predicție și prevenire a bolilor culturilor.
Metodele genetice pentru a îmbunătăți performanțele sunt foarte atractive căci dau creșteri durabile, iar semințele sunt ușor de distribuit către producători.
Alte dezvoltări includ utilizarea GPS (sisteme de poziționare globală), în ceea ce se numește agricultura de precizie, astfel încât îngrășămintele și pesticidele sunt aplicate numai în cazul în care acestea sunt necesare și în cantitățile corecte. Roboții care sunt în plină dezvoltate, ar putea distruge selectiv buruienile care cresc în culturi.
Noua înțelegere a interacțiunilor dintre culturi și alte plante sau cu microbii din sol vor oferi fermierilor noi opțiuni pentru gestionarea culturilor.
Nici unele dintre aceste inovații, printre care și modificarea genetică, nu se exclud reciproc și, deși unele pot fi mai scumpe decât altele, toate ar putea juca un rol în asigurarea unei agriculturi durabile care să răspundă nevoilor globale.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
InfoOMG
Biotech Crew

Un proiect de informare susținut de asociația profesională AgroBiotechRom a producătorilor și utilizatorilor de biotehnologii agricole din România

Facebook Twitter Youtube