Breaking News ➤
Insectele mg – o alternativ la insecticide!
 

infoomg

Biotech Crew

Un proiect de informare susținut de asociația profesională AgroBiotechRom a producătorilor și utilizatorilor de biotehnologii agricole din România

 
 
infoomg.ro Scroll scroll
down
 
 

IFPRI consideră plantele adaptate climatic o necesitate stringentă

18/01/2018 by: admin

Ca în fiecare an, în ultima zi a lunii martie, şi în anul acesta, Institutul internaţional de studii pentru politici în domeniul alimentar (IFPRI), a dat publicităţii mult aşteptatul său raport anual. Acesta oferă atât o privire profundă asupra evoluţiei principalelor politici din domeniul alimentaţiei la nivel mondial, o prezentare exhaustivă a celor mai însemnate evenimente din anul trecut, dar analizează şi principalele provocări și oportunități pentru anul următor.

 

Sistemul de politici în domeniul alimentar de astăzi are deficiențe majore, la nivel mondial: aproape 800 de milioane de oameni sunt lăsate să sufere de foame, o treime din rasa umană este subnutrită, mai mult de jumătate din unele roade nu ajung niciodată la masă, iar planeta este devastată de practicile agricole cu impact negativ mediului înconjurător. Pornind de la premiza că populația mondială va creşte exponențial în anii următori, trebuie să identificăm modalități eficiente și durabile de a hrăni mai mulţi oameni, căutând, în acelaşi timp să combatem schimbările climatice. Aceasta este principala concluzie a raportului.

"Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă ne confruntă cu provocarea de a eradica foametea și subnutriția în următorii 15 ani sau chiar mai repede", a declarat directorul general al IFPRI, Shenggen Fan. "Acest raport arată că, dacă dorim să atingem aceste obiective, avem o în faţă un volum uriaş de muncă. Trebuie să promovăm și să sprijim alcătuirea, la nivel mondial, a unui nou sistem în domeniul alimentaţiei -   mai eficient, incluziv, prietenos cu mediul, sustenabil, orientat spre sănătate şi nutriţie și prietenos cu mediul de afaceri, astfel încât să ne asigurăm că nimeni nu va mai merge la culcare flămând "

Raportul include capitole privind schimbările climatice și impactul lor asupra micilor fermieri, diete sustenabile, risipa de produse alimentare, precum și gospodărirea apelor.

 

Schimbările climatice și a micii agricultori

 

Există dovezi puternice că schimbările climatice vor continua să aibă un impact negativ asupra agriculturii. În fiecare an, 12 milioane de hectare de teren se degradează din cauza secetei și a deșertificării – echivalentul dimensiunii statului Nicaragua, cea mai mare țară din America Centrală. Acest lucru este mai ales în detrimentul micilor fermieri, cum ar fi cele 200 de milioane de mici fermieri africani, ale căror ferme aflate la Sud de deşertul Sahara, ale căror proprietăţi sunt supuse deşertificării. Pe de altă parte, sistemele de producere a alimentelor generează o cincime din gazele cu efect de seră emise în atmosferă, conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite. Creerea şi dezvoltarea unor culturi cu plante modificate, adaptate la climă, ce poate duce la o utilizare mai eficientă a apei și de la o îmbunătățire a randamentelor, este esențială pentru hrănirea unei populații în creștere și de adaptare și atenuare a efectelor schimbărilor climatice.

 

 

„Transferul dietelor”

 

La nivel mondial, numărul de persoane supraponderale este de două ori și jumătate mai mare decât numărul de persoane subnutrite. Urbanizarea, creșterea veniturilor și cererea mai mare de proteine ​​animale schimbă dietele tradiţionale din țările în curs de dezvoltare. Consumul de carne de vită, de exemplu, este în creștere, deși producţia ei este una dintre cele mai mari consumatoare de resurse și cu puternic impact asupra mediului. Producția de carne de vită necesită de patru ori mai mult teren (și produce de patru ori mai multe emisii de gaze cu efect de seră) decât cea de lactate pentru fiecare unitate de proteină ​​consumată.

În anul 2009, fiecare american adăugat populației mondiale a necesitat un hectar de teren suplimentar, adică dimensiunea maximă a unui teren de fotbal de Cupa Mondială, cu tot cu 1.700 de metri pătrati spaţii suplimentare de rezervă. De asemenea, s-ar emana 16,6 tone metrice de dioxid de carbon echivalent în fiecare an, adică echivalentul în gaze cu efect de seră al deplasării unui autoturism de la New York la Los Angeles și înapoi de șapte ori.

 

Risipa alimentară

 

Măsurarea pierderilor de produse alimentare este dificilă, dar cele mai multe studii estimează că între 27 şi 32 procente din alimentele produse nu se mănâncă. Acestă cifră este chiar mai mare pentru produsele alimentare care sunt deosebit de sensibile, cum ar fi fructele și legumele.

Risipa de alimente se manifestă în mod diferit în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare. În țările în curs de dezvoltare, cele mai multe produse alimentare se pierd la nivel de producție. Investițiile în infrastructură, transport și industria de ambalare sunt cheia rezolvării situaţiei. În țările dezvoltate, cele mai multe produse alimentare sunt irosite la nivelul comerțului cu amănuntul și a consumatorilor. Aici, consumatorii trebuie să fie educați cu privire la disponibilitatea produselor alimentare.

 

Discriminarea de gen

 

Femeile sunt mai puțin pregătite pentru a depăși schimbările climatice decât bărbații. Un studiu desfăşurat în Mali a constatat că accesul la irigaţii le-a permis bărbaţilor să crească producția suficient pentru a compensa șocurile cauzate de schimbările climatice. Acest lucru nu este valabil pentru femei. Potrivit FAO, accesul egal la resurse al femeilor poate creşte randamentele cu aproape 30%, și să reducă numărul de persoane subnutrite cu 17%. Înlăturarea acestor inegalități ar putea reduce numărul de persoane subnutrite cu până la 150 de milioane.

 

Gospodărirea apei

În prezent, 85% din apa utilizată la nivel mondial este folosită pentru irigații. Inovații cum ar fi, de exemplu, culturile de plante modificate astfel încât să devină adaptate la climă ar putea reduce foarte mult acest procent.

Orezul este alimentul de bază pentru mai mult de jumătate din populația lumii. Folosirea orezului C4, de exemplu, poate dubla eficiența utilizării apei și ar conduce la creșterea randamentelor cu aproape 50 la sută.

Dacă modificări semnificative ale modului de utilizare a apei nu vor fi făcute la nivel global, cei mai mulți oameni vor ajunge să trăiască în condiții severe de deficit de apă, până în 2050.

Raportul mai oferă, de asemenea, o trecere în revistă a provocărilor specifice, regionale cu care se confruntă Africa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Asia Centrală, Asia de Sud, Asia de Est, America Latină și Caraibele.

Institutul internaţional de studii pentru politici în domeniul alimentar (IFPRI) caută soluții viabile în scopul de a pune capăt foametei și sărăciei. IFPRI a fost înființat în 1975 pentru a identifica și analiza strategiile și politicile naționale și internaționale alternative pentru satisfacerea nevoilor alimentare ale lumii in curs de dezvoltare, cu un accent deosebit pe țările cu venituri mici și grupurile mai sărace din aceste ţări.

Mai multe amănunte despre institut şi raportul său puteţi găsi pe www.ifpri.org.v

 
 
 
 
 
 
 
 
 
InfoOMG
Biotech Crew

Un proiect de informare susținut de asociația profesională AgroBiotechRom a producătorilor și utilizatorilor de biotehnologii agricole din România

Facebook Twitter Youtube