Breaking News ➤
Insectele mg – o alternativ la insecticide!
 

infoomg

Biotech Crew

Un proiect de informare susținut de asociația profesională AgroBiotechRom a producătorilor și utilizatorilor de biotehnologii agricole din România

 
 
infoomg.ro Scroll scroll
down
 
 

Erbicide (herbicide)

18/01/2018 by: admin

Substanţe toxice pentru plante. De obicei, se folosesc pentru combaterea buruienilor din culturi. Grup heterogen de compuşi care se deosebesc prin: modul de acţiune; locul prin care ajung în plantă (rădăcină versus tulpină); nivelul translocării în plantă (sistemic versuscontact); momentul aplicării (înainte de semănat, preemergent, postemergent sau prerecoltare).

Pentru a putea fi utilizat, un compus chimic cu acţiune erbicidă trebuie să fie eficient în combaterea buruienilor la o frecvenţă de aplicare redusă, să fie selectiv, omorând buruienile fără a afecta plantele cultivate, să fie degradabil spre a nu lăsa reziduuri în sol şi/sau în apa freatică, să nu fie toxic pentru om şi animale. Plantele au căi metabolice specifice. Din aceastã cauză, compuşii cu acţiune erbicidã nu afecteazã şi animalele.Ţintele multor erbicide sunt enzime ce intervin în căi metabolice esenţiale. Enzime a căror inactivare duce la blocarea sintezei unui metabolit esenţial şi, în ultimă instanţă, la moartea plantei.

Costurile aferente obţinerii şi înregistrării unui erbicid nou care să îndeplinească condiţiile amintite sunt foarte mari. Din această cauză, a devenit mai atractivă obţinerea unor plante de cultură tolerante la erbicidele existente. Plante tolerante la erbicide pot fi obţinute pe mai multe căi: prin selecţia in vivo sau in vitro a unor mutante apărute în mod spontan; prin hibridare, folosind sursele de gene existente; prin inginerie genetică. În acest ultim caz, sunt transferate gene ce codifică enzime insensibile la acţiunea erbicidă sau care degradează erbicidul, convertindu-l într-un compus mai puţin toxic.

Introducerea în cultură a plantelor modificate genetic tolerante la erbicide a generat teama că fitness-ul unor buruieni ar putea creşte prin transferul genelor ce conferă toleranţă la unul sau altul dintre erbicide de la speciile transgenice cultivate cu care sunt înrudite, în condiţiile selecţiei hibrizilor eventual apăruţi prin erbicidarea, în continuare, cu produsul în cauză. Apariţia unor populaţii de buruieni rezistente la unul sau la altul dintre principiile active erbicide frecvent folosite nu este însă ceva nou pentru agricultură. Aşa ceva se poate întâmpla din varii motive. Inclusiv din cauza transferului de informaţie genetică de la plante a căror toleranţă la erbicide a fost ameliorată prin metodele convenţionale. În ultimă instanţă, problemele de această natură se rezolvă prin strategii agricole adecvate. Care, nici ele, nu mai sunt noutăţi.

Se află deja în culturi comerciale plante tolerante la erbicide create prin diferite metode de ameliorare. De exemplu, plante tolerante la imidazoline au fost obţinute prin variabilitate somaclonală generată în culturi in vitro la porumb, prin mutageneză chimică cu etil nitrozouree, la rapiţă (Brassica napus var. napus), cu etil metansulfonat, la orez, şi cu azidă de sodiu la grâu. Introducerea în culturi comerciale a acestor plante nu este reglementată. De asemenea, nu este reglementat nici consumul alimentelor şi/sau furajelor obţinute din acestea.

Etichetarea alimentelor şi furajelor modificate genetic (genetically modified food and feed labelling). Etichetarea alimentelor şi furajelor modificate genetic impusă de reglementări implementate în mai multe ţări. Conform reglementărilor din UE (Regulation (EC) No. 1829/2003), pe etichetele tuturor alimentelor şi furajelor (1) care derivă din plante modificate genetic a căror cultivare în scop comercial a fost aprobată sau (2) în care ponderea unor materii derivate din plante modificate genetic depăşeşte 0,9% trebuie menţionat faptul că au în componenţă produse provenite de la organisme modificate genetic. Articolul 32 al aceastei reglementări prevede înfiinţarea unui Laborator de Referinţă Comunitar (Joint Research Center) şi constituirea unei reţele de laboratoare (European Network of GMO Laboratories= ENGL http://gmo-crl.jrc.it) cu misiunea de a detecta, identifica şi cuantifica OMG. Articolele 29 şi 30 prevăd punerea metodelor de analiză validate de Laboratorul de Referinţă Comunitar la dispoziţia celor interesaţi.

 

Evaluarea riscurilor (risk assessment). Componentă esenţială a legislaţiei care reglementează activităţile cu organismele modificate genetic. În unele jurisdicţii, evaluarea riscurilor,  ca parte a procesului de decizie, are în vedere şi beneficiile potenţiale. O etapă critică în  evaluarea riscurilor este identificarea tuturor circumstanţelor care ar putea  genera un efect advers /efecte adverse (identificarea riscurilor sau a „ce ar putea merge rău”). Nivelul riscului este apoi estimat luând în calcul, pe lângă circumstanţele care ar putea avea efecte dăunătoare, probabilitatea  producerii şi severitatea respectivelor efecte.

Conform Directivei 2001/18/EC, care reglementează introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a OMG, evaluarea riscurilor presupune “evaluarea efectelor pe care le pot avea OMG sau părţi componente ale acestora, direct sau indirect, imediat sau cu întârziere, asupra sănătăţii omului şi asupra mediului”. Legislaţia referitoare la OMG are ca obiectiv GESTIONAREA riscurilor pentru sănătatea omului, a animalelor, ca şi pentru mediu asociate utilizării aplicaţiilor biotehnologiei moderne. Din această cauză, introducerea în mediu sau pe piaţă a unui produs al biotehnologiei moderne este condiţionată de rezultatul evaluării riscurilorpe care le generează. Principiile de evaluare a riscului pentru mediu (ERM) sunt prevăzute în Anexa II la Directiva 2001/18/ECC. În anul 2002, Comisia Europeanã a elaborat “Recomandări” care suplimentează Anexa II, detaliind principiile, elementele şi metodologia de evaluare a riscurilor (2002/623/EC). Anexa III la Directiva 2001/18/ECC detaliază informaţiile solicitate pe care se bazează evaluarea riscului. Evaluarea riscului asociat introducerii în mediu, realizată conform Directivei 2001/18/EEC, este obligatorie şi în cazul varietăţilor derivate prin metode convenţionale de ameliorare din evenimentul de transformare a unei plante transgenice de cultură. Iar utilizarea pentru producerea de alimente, trebuie să fie autorizată şi conform Reglementărilor 1829/ 2003/EC şi 1830/2003/EC, înainte ca varietăţile să fie incluse în Catalogul Comun.

Evaluarea potenţialului toxic al noilor proteine introduse  în alimente prin modificare genetică (toxic potential evaluation of the new proteins introduced in food by genetic modification). Realizarea unui studiu de risc în conformitate cu protocoalelele elaborate pentru evaluarea siguranţei aditivilor, ingredientelor şi contaminanţilor alimentari. Studiul vizează: digestibilitatea şi stabilitatea proteinelor introduse prin transgeneză în fluidele gastrice simulate; nivelul de omologie a secvenţei aminoacizilor proteinei/proteinelor introduse prin transgeneză cu secvenţe ale aminoacizilor din proteinele toxine cunoscute; gradul de stabilitate a proteinei/proteinelor introduse prin transgeneză în condiţiile asigurate prin prelucrarea şi păstrarea alimentului; toxicitatea acută orală a proteinei/ proteinelor introduse prin transgeneză testată pe animale de laborator; toxicitatea proteinei/proteinelor introduse prin transgeneză administrate în doze subacute repetate timp de 28 de zile. Proteinele nu au potenţial mutagen, teratogen sau oncogen.

Eveniment sau eveniment de transformare (event or transformation event). Plantă transgenică regenerată dintr-o celulă în genomul căreia s-a integrat, la întâmplare, segmentul de ADN care conţine gena de interes (insertul). Indiferent de metoda folosită pentru transgeneză, gena de interes se va insera numai în genomul unui mic număr de celule. În fiecare celulă, în alt loc. Fiecare celulă este deci un eveniment de transformare din care poate să regenereze o plantă care, la rândul ei, va fi desemnată ca eveniment, identificat printr-o abreviere (de exemplu, MON810, GA21, etc). Deşi dintr-un experiment de transformare cu aceeaşi construcţie genetică pot fi regenerate mai multe plante, nu toate exprimă gena de interes la un nivel care să le confere valoare economică. Va fi selecţionat şi, în final, notificat pentru a fi comercializat  evenimentul căruia expresia transgenei  îi conferă statutul de elită. Eveniment ce poate fi folosit şi pentru crearea unor noi cultivare prin ameliorare convenţională. Aprobarea utilizării în scop comercial este acordată evenimentului de transformare. În catalogul noilor varietăţi pot fi însă înregistrate mai multe cultivare obţinute cu linia transgenică respectivă.

Evenimente de transformare a căror introducere pe piaţă a fost autorizată în Uniunea Europeană, conform Directivei 2001/18/EC şi/sau Reglementării (EC) nr. 1829/2003 http//europa/eu.int/comm/food/dyna/gm_register/index_en.cfm (consultat în iunie 2010)

Evenimentul de transformare Codul unic de identificare Gena de interes introdusă/caracterul conferit Data expirării autorizaţiei
Porumb
Bt-11 SYN-BT Ø11-1 cry1Ab/ rezistenţă la sfredelitorul european al tulpinilor 18/05/2014
DAS1507 DAS-Ø15Ø7-1 cry 1F/ rezistenţă la sfredelitorul european al tulpinilor şi la alte insecte lepidoptere dăunătoare care aparţin genuluiSesamia 02/03/2016
DAS59122 DAS-59122-7 cry34Ab1 şicry35Ab1/ rezistenţă la larvele insectelor Diabrotica 23/10/2017
DAS1507xNK603 DAS-Ø15Ø7-1 x MON-ØØ6Ø3-6 cry 1F/ rezistenţă la sfredelitorul european al tulpinilor şi la alte insecte lepidoptere dăunătoare care aparţin genuluiSesamia 

cp4epsps/toleranţă la erbicidul glifosat

23/10/2017
MON863 MON-ØØ863-5 cry3Bb1/rezistenţă la larvele insectelorDiabrotica 12/01/2016
NK603 MON-ØØ6Ø3-6 cp4epsps/toleranţă la erbicidul glifosat 02/03/2015
MON88017 MON-88Ø17-3 cry3Bb1/rezistenţă la larvele insectelorDiabrotica 29/10/2019
MON89034 MON-89Ø34-3 cry1A.105şicry2Ab2/rezistenţă la insecte lepidoptere dăunătoare 29/10/2019
59122xNK603 DAS-59122-7x MON-ØØ6Ø3-6 cry34Ab1şicry35Ab1/rezistenţă la insecte coleoptere dăunătoare cp4epsps/toleranţă la erbicidul glifosat 29/10/2019
MIR604 SYN-IR6Ø4-5 cry3Amodificată/rezistenţă la insecte coleoptere dăunătoare 29/10/2019
MON863xMON810xNK603 MON-ØØ863-5xMON-ØØ81Ø-6xMON-ØØ6Ø3-6 cry3Bb1/ rezistenţă la insecte coleoptere dăunătoare cry1Ab/ rezistenţă la sfredelitorul european al tulpinilor cp4epsps/toleranţă la erbicidul glifosat 01/3/2020
MON863xMON810 MON-ØØ863-5xMON-ØØ81Ø-6 cry3Bb1/ rezistenţă la insecte coleoptere dăunătoare cry1Ab/ rezistenţă la sfredelitorul european al tulpinilor 01/3/2020
MON863xNK603 MON-ØØ863-5xMON-ØØ6Ø3-6 cry3Bb1/ rezistenţă la insecte coleoptere dăunătoare cp4epsps/toleranţă la erbicidul glifosat 01/3/2020
Soia
MON89788 MON-89788-1 cp4epsps/toleranţă la erbicidul glifosat 03/12/2018
A2704-12 ACS-GMØØ5-3 

Bayer

pat/toleranţă la erbicidul glufosinat de amoniu 07/09/2018
Sfecla de zahăr
H7-1 KM-ØØØ71-4 cp4epsps/toleranţă la erbicidul glifosat

 
 
 

Related posts

 
 
 
 
 
 
InfoOMG
Biotech Crew

Un proiect de informare susținut de asociația profesională AgroBiotechRom a producătorilor și utilizatorilor de biotehnologii agricole din România

Facebook Twitter Youtube