Breaking News ➤
Insectele mg – o alternativ la insecticide!
 

infoomg

Biotech Crew

Un proiect de informare susținut de asociația profesională AgroBiotechRom a producătorilor și utilizatorilor de biotehnologii agricole din România

 
 
infoomg.ro Scroll scroll
down
 
 

Coexistenţă (co-existence)

18/01/2018 by: admin

Coexistenţa diferitelor sisteme de cultură în aceeaşi regiune, fermă etc.  Concept lansat de Uniunea Europeană, conform căruia nicio formă de agricultură, fie ea convenţională, ecologică sau cea care utilizează organisme modificate genetic, nu trebuie să fie exclusă.

Menţinerea diferitelor sisteme de producţie agricolă este condiţia sine qua non pentru a asigura consumatorului deplina posibilitate de alegere.

Problemele  de coexistenţă nu sunt generate de incertitudini în privinţa inocuităţii plantelor modificate genetic a căror cultivare în scop comercial a fost aprobată, ci de “consecinţele economice ale prezenţei întâmplătoare într-o cultură a unui material provenit dintr-o altă cultură, în condiţiile în care fermierii pot să opteze liber pentru unul sau altul dintre sisteme, respectând însă prevederile legale privitoare la puritatea şi etichetarea produselor” (Recomandarea Comisiei Europene nr. 556, 2003).

Cu alte cuvinte, deoarece în culturi comerciale ajung numai plantele modificate genetic a căror cultivare a fost autorizată, coexistenţa nu este o problemă de siguranţă ci una strict economică, care apare atunci când produsele obţinute prin intermediul diferitelor sisteme de cultură nu au aceeaşi valoare pe piaţă. Concret, această problemă se rezumă la consecinţele economice ale amestecului produselor obţinute prin diferite sisteme de cultură şi la măsurile care trebuie adoptate pentru evitarea acestui amestec. Produsele convenţionale pot fi “impurificate” accidental cu OMG în timpul cultivării, recoltării, transportului, depozitării sau procesării.

Legislaţia în vigoare stipulează o limită a  “impurificării”  de 0,9%, a cărei depăşire impune menţionarea pe etichetele  produselor în cauză a faptului că includ OMG. În cazul seminţelor, pragurile maxime de „impurificare” sunt de 0,5%, în cazul plantelor autogame, şi de 0,3%, în cazul plantelor alogame. În produsele organice, pragul de toleranţă acceptat pentru prezenţa materialului modificat genetic coincide cu limita de cuantificare a analizei ADN.

Elaborarea strategiei naţionale de coexistenţă înseamnă:

-  stabilirea regulilor care să prevină sau să minimizeze pierderile valorice (ex ante);

-  stabilirea responsabilităţilor şi modului de recuperare a pierderilor (ex post) atunci când produsele obţinute prin intermediul diferitelor sisteme de cultură nu au aceeaşi valoare pe piaţă.

Măsurile de coexistenţă se aplică în cazul:


  • existenţei simultane, într-o aceeaşi exploataţie, în ani succesivi, a unor culturi de plante modificate genetic şi unor culturi de plante nemodificate genetic;

  • existenţei, în exploataţii învecinate, în cursul aceluiaşi an, a unor culturi de plante modificate genetic şi unor culturi de plante nemodificate genetic;

  • practicării unor sisteme de producţie cu şi fără organisme modificate genetic în aceeaşi regiune, în exploataţii relativ distanţate unele de altele.

Cauzele amestecurilor întâmplătoare:

  • transferul de polen din câmpurile alăturate;

  • amestecul în timpul recoltării;

  • samulastra rezultată din cultura precedentă;

  • impurificarea seminţelor.

Măsurile preventive propuse pentru evitarea amestecului materialului modificat genetic în produsele agricole obţinute prin alte sisteme de cultură, eliminând sau minimizînd cauzele care îl favorizează:

  • utilizarea seminţei certificate;

  • izolarea în spaţiu a culturilor aceleiaşi specii practicate în sisteme diferite;

  • utilizarea barierelor pentru polen în jurul culturilor;

  • decalarea perioadelor de semănat şi, implicit, de înflorit;

  • controlul prezenţei plantelor răsărite din seminţele căzute pe sol la recoltare (samulastrei);

  • curăţarea echipamentelor agricole şi a vehiculelor destinate transportului;

  • eliminarea plantelor răsărite după recoltare prin lucrări specifice ale solului;

  • păstrarea înregistrărilor privind istoria câmpurilor;

  • gruparea voluntară a câmpurilor.
Coleoptera. Ordin de insecte la care dezvoltarea se face prin parcurgerea stadiilor de ou, larvă, pupă şi adult. Se hrănesc pe plante, pe resturi vegetale, pe alte insecte. Unele specii sunt dăunătoare pentru agricultură.

Pentru combaterea lor se aplică tratamente cu insecticide. O nouă metodă de combatere implică aplicarea tehnologiei Bt. Adică utilizarea plantelor transgenice care sintetizează proteine toxice pentru larvele speciilor coleoptere dăunătoare.

Comisia Codex Alimentarius (Codex Alimentarius Commission). Organism subsidiar al Organizaţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie (Food and Agriculture Organisation = FAO) şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (World Health Organisation = WHO). Această comisie este cea mai înaltă autoritate internaţională în materie de standarde alimentare şi reprezintă peste 95% din populaţia globului. Scopul principal al Codex Alimentarius elaborat de comisie este «să orienteze şi să promoveze elaborarea şi stabilirea definiţiilor şi cerinţelor referitoare la alimente, să participe la armonizarea acestora şi, procedând astfel, să faciliteze comerţul internaţional». Codexul constă într- o colecţie de standarde pentru alimente, de reglementări şi alte recomandări. De asemenea, include şi un cod de etică, care are scopul să încurajeze comercianţii de alimente să adopte, în mod voluntar, o conduită etică menită să asigure protecţia sănătăţii consumatorilor şi practici corecte în comerţul cu alimente. Standardele elaborate de Codex au fost utilizate la o scară mare ca repere în disputele comerciale internaţionale. Frecvent, se face referire în mod explicit la ele şi sunt adoptate în conformitate cu Acordul asupra aplicării măsurilor sanitare şi fitosanitare convenit în cadrul WTO. Iar acordul referitor la barierele tehnice de piaţă se referă explicit la aceste standarde. Comisia Codex Alimentarius a luat în considerare şi problemele legate de aplicarea standardelor elaborate de Codex la organismele modificate genetic. Deocamdată, nu au fost elaborate standarde separate în această privinţă. Au fost stabilite însă principiile ce trebuie să ghideze analiza riscului pentru sănătatea omului asociat consumului alimentelor derivate din OMG. Principii care impun evaluarea înainte de comercializare, realizată de la caz la caz, atât a efectelor directe cât şi a efectelor neintenţionate ce pot apărea ca urmare a inserţiei noilor gene în OMG din care derivă. Principii adoptate în anul 2003.

Cultura moleculară (molecular farming). Utilizarea plantelor modificate genetic ca bioreactoare pentru producerea proteinelor recombinate (substanţe farmaceutice, compuşi industriali sau proteine noi pentru utilizări nealimentare). Mai sunt utilizate denumirile „plante farma” sau „biocultură”.

Cultura moleculară este o cale sigură şi ieftină de a produce medicamente a căror obţinere pe alte căi este dificilă sau costisitoare. Termenul desemnează numai producerea substanţelor farmaceutice prin cultura plantelor modificate genetic în acest scop, nu şi a alimentelor. Plantele modificate genetic sintetizează proteine terapeutice, vaccinuri, enzime, anticorpi etc. Sunt deja, în curs de testare clinică diferite proteine terapeutice, vaccinuri comestibile, „plantigene” şi „planticorpi”. Tot prin cultură moleculară se pot produce enzime industriale, plastic biodegradabil, uleiuri industriale, biocombustibil şi agenţi pentru bioremediere.

Costurile de producţie reduse sunt principalul avantaj al producerii proteinelor farmaceutice în plante adecvat transformate. Un alt avantaj notabil constă în faptul că producerea proteinelor farmaceutice în plante este mult mai sigură decât producerea lor în sisteme de fermentaţie microbiană sau în culturi de celule de mamifere. Motivul: plantele sunt libere de patogenii care afectează omul, de oncogene şi de endotoxine.

Cumul de gene (stacking). Cumularea a două sau a mai multor transgene într-o singură linie prin încrucişări succesive ale unor linii parentale modificate genetic.

Detectarea organismelor modificate genetic (detection of genetically modified organism). Verificarea prezenţei unui OMG într-o probă. Este esenţială pentru respectarea cerinţelor de trasabilitate  şi etichetare. Se realizează prin tehnica PCR, care are însă câteva limite:  nu permite detectarea ADN transgenic sub un anumit prag; detectează un singur OMG/ analiză; este aplicabilă numai în cazul OMG cunoscute şi aprobate. Prin metodele care se aplică în prezent, nu pot fi detectate transgene în produsele procesate în care ADN este puternic degradat.

Detectarea şi cuantificarea organismelor modificate genetic (OMG) (detection and quantification of genetically modified organism).Metode prin care se detectează prezenţa unui OMG, se identifică evenimentul de transformare în cauză şi se cuantifică transgena prin raportare la o genă endogenă specifică.

Adoptarea legislaţiei care prevede obligativitatea asigurării trasabilităţii plantelor modificate genetic (PMG) şi a menţionării pe etichetele tuturor alimentelor şi furajelor că au în componenţă derivate din OMG atunci când ponderea respectivelor ingrediente depăşeşte 0,9%, a impus elaborarea şi standardizarea unor metode de detectare, identificare şi cuantificare aorganismelor în cauză. De asemenea, Protocolul de la Cartagena  stabileşte şi  regulile care trebuie respectate în cazul comerţului  şi transferului OMG peste frontiere (printre altele, etichetarea  corectă a produselor agricole comercializate în diferite scopuri, menţionându-se faptul că au în componenţă OMG ori de câte ori este cazul).

 
 
 

Related posts

 
 
 
 
 
 
InfoOMG
Biotech Crew

Un proiect de informare susținut de asociația profesională AgroBiotechRom a producătorilor și utilizatorilor de biotehnologii agricole din România

Facebook Twitter Youtube