Breaking News ➤
Insectele mg – o alternativ la insecticide!
 

infoomg

Biotech Crew

Un proiect de informare susținut de asociația profesională AgroBiotechRom a producătorilor și utilizatorilor de biotehnologii agricole din România

 
 
infoomg.ro Scroll scroll
down
 
 

Ce sunt OMG-urile?

18/01/2018 by: admin

“Termenul de organisme modificate genetic (OMG) este o categorie nefolositoare şi imprecisă folosită pentru a trece cu vederea anumite produse… Este practic şi teoretic imposibil să găseşti un numitor comun al tuturor acestor produse.” – Giovanni Tagliabue, filosof italian, Nature.
“OMG-urile sunt produse de oameni şi sunt definite clar, atât din punct de vedere ştiinţific, cât și legislativ. Aşadar, deşi oamenii au încrucişat plante de mii de ani, nu au început să modifice materialul genetic decât de curând.” – Janet Carter, pedolog şi consultant Greenpeace.

Din punct de vedere ştiinţific nu există un “organism modificat genetic” sau OMG; modificarea genetică este un process, nu un produs final. În timp, însă, termenul de OMG a fost adoptat ca prescurtare pentru produsele create prin acest proces. Compunerea unei definiţii care să cuprindă toate aspectele acestui termen foarte politizat este dificilă, dacă nu imposibilă, fiind o provocare şi pentru autorităţile de reglementare. Lumea modernă a încrucişării plantelor şi animalelor implică multe tehnologii, unele dintre ele fiind pur şi simplu variante accelerate ale unor tehnici utilizate de secole. OMG se referă în mod normal la plantele sau animalele care au trăsături noi create prin tehnici moderne de manipulare genetică, deseori prin transgeneza – când material genetic de la specii neinrudite sunt combinate.
Ştiinţă şi Politică
Creşterea în popularitate, împreună cu disputa din jurul lor, i-a îndemnat pe legiuitorii din Statele Unite şi din jurul lumii să definească ce constituie un OMG. Timp de secole, fermierii s-au folosit de încrucişări pentru a modifica genetic plantele, căutând modalităţi prin care să le îmbunătăţească caracterele, precum producţia, rezistenţa la boli şi gustul. Unele din aceste tehnici includ încrucişarea între specii distante şi mutageneza prin iradiere sau substanţe chimice, dar acestea nu sunt considerate OMG-uri.
Progresele biotehnologiei din ultimii zeci de ani au dat amelioratorilor abilitatea de a controla procesul de înmulţire cu o precizie mult mai mare. Astăzi, seminţele modificate genetic reprezintă majoritatea din ceea ce se plantează în fermele din SUA, mai ales când vine vorba de cereale si oleaginoase.
Oamenii de ştiinţă au fost tot timpul împotriva folosirii termenului de “OMG” pentru a descrie tehnicile de ameliorare moderne, deoarece acest acronim a fost creat de criticii biotehnologiilor în încercarea de a stigmatiza ingineria genetică folosind termenul de “organism”. Dorinţa de a reglementa organismele modificate genetic a generat mai multe definiţii. Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară ( EFSA) o foloseşte pe următoarea :
Termenul de organism modificat genetic (OMG) se referă la un organism care a fost alterat într-un mod care nu apare în natură prin fertilizare şi/sau recombinare naturală. OMG-urile pot fi plante, animale sau microorganisme precum bacterii, paraziţi şi fungi.
Nathanael Johnson a declarat că nicio definiţie a acestui termen nu este corectă din punct de vedere ştiinţific. După o analiză amănunţită, Johnson a ajuns la concluzia că nu există o definiţie clară a OMG-urilor. El numeşte OMG-urile o creaţie socială care a ajuns să reprezinte îngrijorările sociale mari.
Ambiguitatea despre OMG-uri este peste tot. În biotehnologiile agricole, în timp ce seminţele sunt modificate genetic, în multe cazuri produsul este identic cu varianta non-OMG, făcând acest termen foarte problematic. De exemplu nu este nici o diferenţa genetică între porumbul dulce modificat genetic şi cel convenţional, zahărul obţinut din sfecla de zahăr modificată şi cel obţinut din sfecla convenţională şi uleiurile obţinute din soia MG, care sunt procesate. Aditivi alimentari sunt obţinuţi folosind fungi modificaţi genetic, dar nu sunt consideraţi OMG-uri. Majoritatea brânzeturilor dure sunt obţinute folosind enzime MG. In SUA, Proiectul non-OMG le clasifică pe acestea că fiind OMG, dar legea etichetării din Vermont are o abordare total opusă. Microorganismele MG sunt folosite pentru a produce vitamine utilizate în fortifierea alimentelor; Proiectul non-GMO le consideră şi pe acestea că fiind MG, dar reglementarea europeană şi și din alte regiuni geografice nu le consideră.
Multă atenţie s-a acordat plantelor şi animalelor MG în care sunt combinate gene de la specii care nu sunt înrudite – utilizarea aşa-ziselor gene străine. Prin aceste asocieri transgenice au rezultat produse, precum soia, porumb şi bumbac cu rezistenţă la anumite erbicide. Trebuie precizat că astfel de combinaţii apar şi în natură, chiar dacă într-o manieră mai limitată. Cartoful dulce de exemplu, este rezultatul unei încrucişări transgenice naturale.
De cele mai multe ori eticheta de OMG apare când se modifică direct materialul genetic. Janet Carter, un pedolog şi consultant Greenpeace, provoacă viziunea lui Johnson şi faptul că nu există OMG-uri.
Carter respinge plantele alterate în laborator prin mutageneză că fiind OMG-uri, menţionând că mutageneză este aleatorie şi nu direcţionată. Că şi mulţi alţi activişti anti-OMG, ea susţine că “un OMG nu e definit de prezenţa genelor străine”- punând toţi critici biotehnologiei în opoziţie față de noile tehnici de ameliorare (NBT), care nu implică transgeneza în mod obligatoriu.
Statele Unite, care îşi revizuiesc modul de reglementare a ingineriei genetice, nu utilizează o definiţie specifică a OMG-urilor. Se foloseşte un melanj de reglementări care sunt sub supravegherea Departamentului de Agricultură, Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente şi Agenţiei de Protecţie a Mediului. Atenţia este concentrată pe produsul în sine (dacă este sigur sau nu), şi nu pe modalitatea prin care a fost obţinut.

Întrebarea “Să OMG sau să nu OMG” nu este foarte folositoare. Întrebarea pe care ar trebui să o punem este: Cât de repede şi în ce direcţie ar trebui inovaţiile din agricultură să se îndrepte?

Articolul integral la http://gmo.geneticliteracyproject.org/FAQ/what-are-gmos/

 
 
 
 
 
 
 
 
 
InfoOMG
Biotech Crew

Un proiect de informare susținut de asociația profesională AgroBiotechRom a producătorilor și utilizatorilor de biotehnologii agricole din România

Facebook Twitter Youtube