Breaking News ➤
Insectele mg – o alternativ la insecticide!
 

infoomg

Biotech Crew

Un proiect de informare susținut de asociația profesională AgroBiotechRom a producătorilor și utilizatorilor de biotehnologii agricole din România

 
 
infoomg.ro Scroll scroll
down
 
 

Ce beneficii pot oferi plantele modificate genetic fermierilor care își cultivă produsele în regim organic: VIDEO

18/01/2018 by: admin

Ați mâncat astăzi hrană organică? Dacă ați luat masa, indiferent de ce ați servit, atunci tehnic vorbind ați mâncat organic. Prin definiție, toată hrana este organică, dar poate că nu a fost și crescută potrivit standardelor acestei industrii.

Mulți aleg să mănânce produse organice certificate pentru că sunt de părere că ar fi mai curate sau lipsite de chimicale. Cu toate acestea, cele mai moderne plante cultivate sunt organisme modificate genetic și ele nu pot fi certificate ca "organice".

Organizația Australian Organic susține că acest lucru se întâmplă din cauza faptului că nu există studii pe termen lung privind impactul lor asupra sănătății umane.

Prințul Charles a avertizat nu de mult că cel mai mare dezastru asupra mediului înconjurător al tuturor timpurilor este reprezentat de cultivarea plantelor modificate genetic. Verzii australieni susțin, la rândul lor, că "hrana modificată genetic nu a fost încă demonstrată a fi sigură (...) Randamentul culturilor nu a crescut, dar folosirea pesticidelor în hrana noastră a devenit mai extinsă. Singurii care profită de pe urma modificării genetice sunt companiile care au în portofoliu produse modificate genetic".

Cu toate acestea, rezultatele cercetării în domeniu îi contrazic. Potrivit celei mai cuprinzătoare meta-analize de până acum, care cuprinde 147 de publicații, cercetătorii de la Universitatea Goettingen au ajuns la concluzia că adoptarea tehnologiilor de modificare genetică au redus utilizarea de pesticide cu 37%, au crescut randamentul culturilor cu 22% și au mărit profitul fermierilor cu 68%.

Sursă:YouTube

Câștigurile bazate pe randament și pe profit sunt considerate și mai ridicate în statele în curs de dezvoltare decât în statele dezvoltate, iar 53% din culturile modificate genetic sunt cultivate în țările în curs de dezvoltare.

Un studiu realizat în Statele Unite a scos la iveală faptul că fermierii care folosesc soia modificată genetic rezistentă la erbicide sunt încântați de atributul acesteia de utilizare scăzută a substanțelor chimice. Chiar și atunci când nu a crescut profitabilitatea, ei s-au bucurat de creșterea siguranței fermei și în special de siguranța familiilor lor în contextul utilizării unei cantități mai mici de erbicide cu un nivel de toxicitate foarte scăzut.

Un studiu similar realizat pe același tip de soia, dar de data aceasta în Argentina, a arătat că productivitatea totală a crescut cu 10% și că mai mult de jumătate din beneficiile acesteia au ajuns la consumator.

În anul 2012, un studiu realizat de o echipă mixtă de chinezi și francezi asupra bumbacului modificat genetic a arătat că utlizarea insecticidelor a scăzut cu peste 50%, iar supraviețuirea insectelor benefice a avut un impact pozitiv asupra controlului dăunătorilor. De când a adoptat bumbacul Bt, India a început să producă de două ori mai mult bumbac pe aceeași suprafață de teren utilizând cu 65% mai puține insecticide.

Ce vor, de fapt, fermierii care cultivă plante organice


Fermierii care cultivă plante organice se îngrijesc de pământul lor și vor să echilibreze impactul asupra acestuia producând hrană mai sănătoasă și îmbunătățind starea solului. Cu toate acestea, fermierii utilizează mai mult teren și forță de muncă pentru a produce aceeași cantitate de produs ca agricultura convențională. Acesta este principalul motiv pentru care consumatorul plătește mai mult pentru produsele organice.

Acești fermieri vor susține că dacă poți îmbunătăți sănătatea solului, poți reduce impactul dăunătorilor și al bolilor. De fapt, cei mai mulți agricultori vor spune acest lucru, fie că produc în regim organic sau nu.

Într-adevăr acest lucru funcționează pentru unele probleme ale solului, dar nesurprinzător, și buruienilor le plac solurile sănătoase. Spori de fungi, insecte care atacă plantelor și afide care poartă virusuri patogene pot și vor călătorii distanțe mari pentru a ajunge la aceste plante sănătoase.

Nu contează cât de greu se luptă fermierul, culturile sale vor avea de multe ori nevoie de puțin ajutor pentru a lupta împotriva tuturor acestor dăunători. Astfel, vine o perioadă în care fermierul trebuie să folosească produse de protecția plantelor aprobate. Agricultura organică nu permite utilizarea substanțelor chimice, dar fermierii pot apela la cupru, rotenonă, acid acetic, derivate ușoare de petrol, clorură de sodiu, acid boric și sulf.

Să luăm exemplul cartofului afectat de mană. Fermierilor le este permis să aplice spray-uri cu cupru pentru a controla ciuperca. După aplicări repetate, unele soluri acumulează nivele toxice de cupru, motiv pentru care începând din anul 2001 Uniunea Europeană și autoritățile de reglementare australiene în domeniul agriculturii organice au aplicat o limită anuală pentru tratament de 8 kilograme la hectar.

În anul 2006, pragul limită a scăzut la 6 kilograme pe hectar, în timp ce unele state europene, precum Germania și Elveția, au mers mai departe și l-au scăzutt până la 3-4 kilograme pe hectar, în timp ce altele au interzis utilizarea cuprului în agricultura organică sau convențională. Randamentul cartofului organic rămâne la jumătate față de cel al cartofului convențional.

În anul 2011, BASF a făcut public cartoful Fortuna rezistent la mană care putea fi cultivat fără a necesita tratamente împotriva ciupercii, inclusiv fără utilizarea cuprului. Cartoful cuprindea două gene provenite de la un soi sălbatic de cartof din Mexic, iar cu excepția faptului că era modificat genetic, ar fi fost exact la fel ca un cartof organic. Din păcate varietatea de cartofi Fortuna nu a fost acceptată în Europa.

Reducerea emisiilor cu ajutorul plantelor modificate genetic


Pot exista și alte beneficii ale culturilor modificate genetic, dincolo de un randament mai bun și de obținerea unei rezistențe la dăunători. Orezul produce 10% din emisiile de gaz metan la nivel mondial. Imaginați-vă posibilitatea de a reduce emisiile cu 90%  și, în același timp, obținerea de plante cu bob mai mare care conține mai multă energie. Toate acestea au fost obținute deja de un grup al Chuangxin Sun de la Universitatea Agricolă din Suedia prin transferul unei singure gene de la orz la orez.

Dacă această tehnologie ar fi folosită în toată lumea, ar reprezenta echivalentul închiderii a 150 de stații alimentate cu cărbune sau înlăturarea anuală a 120 de milioane de autoturisme de pe șosele.

Dispunem de plante modificate genetic care au caracteristici nutriționale îmbunătățite, sunt rezistente la atacul dăunătorilor și la boli, au boabe cu dimensiuni mai mari și au abilitatea de a produce mai multă hrană cu mai puțini fertilizatori.

Adoptarea acestora ar îmbunătăți semnificativ productivitatea agriculturii organice și ar păstra competitive prețurile alimentelor organice. Așa că haideți să luăm în considerare posibilitatea apariției plantelor organice modificate genetic.

Sursă: The Conversation/articol publicat de Ian Godwin, profesor în genetica moleculară a plantelor la Universitatea din Queensland  Sursă foto: Wikimedia Commons

 
 
 
 
 
 
 
 
 
InfoOMG
Biotech Crew

Un proiect de informare susținut de asociația profesională AgroBiotechRom a producătorilor și utilizatorilor de biotehnologii agricole din România

Facebook Twitter Youtube