dr. Tiberiu LELESCU,

director executiv DADR Timiş

articol nr 3/2011 – Revista Profitul Agricol

După ce, în 2007, autorităţile au interzis cultivarea soiei RR, prima consecinţă a fost că producţiile medii de soia au înregistrat valori sub aşteptări, ceea ce a făcut ca suprafeţele alocate acestei specii să scadă continuu. România s-a transformat într-o ţară care importă cca 80% din necesarul de şrot de soia. Acest import provine din soia modificată genetic, în cea mai mare parte din Brazilia, Argentina sau SUA. În Insula Mare a Brăilei suprafaţa pe care este cultivată soia a scăzut până la zero, în anul 2008.

 

Aşa cum am mai spus, dacă reglementările europene ne lasă să importăm şi să consumăm soia modificată genetic, de ce nu ne lasă să producem?

 

Problemele care au apărut după  ce soia modificată genetic a fost eliminată din cultură

 

În Insula Mare a Brăilei, grâul de toamnă cultivat după floarea-soarelui, la acelaşi nivel al costurilor de producţie, produce mai puţin, în medie, cu 2,0-2,5 t/ha. Din acest motiv s-a luat decizia reintroducerii soiei în cultură, fie şi sub forma ei convenţională.

 

În anul agricol 2008-2009 în IMB s-a însămânţat 500 ha soia convenţională din categorii biologice superioare, pentru producerea seminţei necesare înfiinţării a 6.000 ha de cultură în anul 2010.

 

Recoltele medii, în intervalul 2007-2009, au fost însă cuprinse între 1.200 şi 1.650 kg/ha, cu mult sub potenţialul de producţie al acestei culturi. Principala cauză a producţiilor mici obţinute în cazul soiei convenţionale este imposibilitatea de a controla spectrul larg de buruieni care apar, cresc şi se dezvoltă pe parcursul perioadei de vegetaţie.

 

Producătorii agricoli nu au ambiţia de a cultiva un produs biotehnologic, ci, pur şi simplu, de a obţine performanţe de neatins în condiţiile folosirii varietăţilor convenţionale. În ultimii ani, în IMB au fost încercate diverse scheme de erbicidare în cultura de soia convenţională. Indiferent de schemă, au fost utilizate  şase sau şapte erbicide. Cantitatea totală de erbicide utilizată a variat între 12 şi 15 l/ha, din care 4-6 l/ha au fost de Roundup, aplicat în 2-3 tratamente.

 

Cu toate eforturile depuse, aceste încercări de control al buruienilor nu au avut rezultate mulţumitoare. Urmarea: rezerva de buruieni după soia convenţională a crescut continuu, astfel încât astăzi valorile îmburuienării sunt foarte apropiate de cotele existente la începuturile activităţii. Cel mai grav este că a revenit stuful, care găseşte aici condiţii deosebite de creştere şi dezvoltare. Concomitent, s-a constatat şi o depreciere accentuată a calităţii producţiei din cauza creşterii ponderii seminţelor de buruieni în masa recoltei de soia. Din aceeaşi cauză s-a înregistrat şi o creştere a umidităţii masei recoltate ce a impus efectuarea unor procesări costisitoare, ca uscarea şi condiţionarea.

 

Consecinţe ale interzicerii cultivării soiei transgenice:

 

scăderea drastică a suprafeţelor alocate soiei şi, implicit, a producţiei de boabe;

  • creşterea semnificativă a importurilor de soia, România redevenind importator net de boabe de soia, cu un efort valutar suplimentar de 60 milioane euro în anul 2007 şi de 117 milioane euro în 2008;
  • pierderea unui profit potenţial de către fermieri de 11 milioane euro în anul 2007 şi de 20 milioane euro în cel de al doilea an;
  • pierderi indirecte cauzate fermierilor de 3,4 milioane euro în anul 2007 şi de aproape 6 milioane euro în anul 2008, fără a lua în calcul eforturile suplimentare pentru combaterea buruienilor problemă.

 

Distrugerea unei parcele de soia OMG în SUA

 

Un judecător din California a decis distrugerea culturii de soia modificată genetic de pe o parcelă, cultură considerată ilegală. Judecătorul a considerat că soia rezistentă la Roundup (Monsanto) poate provoca daune mediului înconjurător. Este o premieră peste Atlantic!

Related Post

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *