În 2010 am aniversat cel de-al cincisprezecelea an de cultivare a plantelor modificate genetic (1996-2010).

 

Suprafaţa totală cultivată cu astfel de plante între anii 1996 şi 2010 a depăşit 1 miliard de hectare (echivalent cu teritoriul acoperit de SUA sau de China), indicând clar penetrarea acestor culturi în lume.

 

Creşterea record de 87 de ori a suprafeţelor între anii 1996 şi 2010 face din culturile transgenice tehnologia cea mai rapid adoptată din istoria agriculturii moderne.

 

Se observă o extindere importantă, de 10%, a suprafeţelor cultivate în 2010, atingând 148 milioane hectare, acest plus de 14 milioane hectare reprezentând cea de-a doua creştere importantă în ultimii 15 ani. Suprafaţa cu “hectare raportate la numărul caracterelor cumulate” a evoluat de la 180 milioane hectare în 2009 la 205 milioane hectare în 2010, o rată de 14% sau echivalentul a 25 milioane hectare dacă ne raportăm la numărul caracterelor cumulate.

 

Şi numărul ţărilor care cultivă plante modificate genetic s-a mărit în 2010, atingând un record de 29 (de la 25 în 2009). Pentru prima dată, cele mai importante 10 state cultivatoare au raportat fiecare peste un million hectare cu plante transgenice. Mai mult de jumătate din populaţia lumii, adică 59% sau 4 miliarde persoane, traiesc în cele 29 de ţări care cultivă plante transgenice.

 

Trei ţări, Pakistan, Myanmar şi Suedia, au cultivat pentru prima dată în 2010 plante modificate genetic. Germania a reluat cultivarea plantelor transgenice.

 

Printre cele 29 de state care au avut plante transgenice în culturi comerciale în 2010, 19 sunt în curs de dezvoltare şi 10 sunt ţări industrializate. Mai mult, a fost aprobat importul a încă 30 de produse modificate genetic, într-un total de 59 de ţări unde utilizarea biotehnologiilor agricole – pentru cultivare sau pentru import – este autorizată. De notat că 75% din populaţia lumii trăieşte în aceste 59 de ţări.

 

În 2010, 15,4 milioane fermieri au cultivat plante modificate genetic, iar peste 90%, sau 14,4 milioane dintre aceştia, au fost fermieri cu resurse finaciare limitate din ţările în curs de dezvoltare. Numărul de fermieri care au beneficiat de această tehnologie nu a cunoscut, totuşi, în ultimul an o evoluţie spectaculoasă, datorită faptului că efectele pozitive ale acestei tehnologii se resfrâng și asupra fermierilor care cultivă plante convenționale (mai puţini dăunători, buruieni, etc.). Un fapt remarcabil este că din 1996, fermieri din lumea întreagă au ales singuri să însămânţeze din ce în ce mai multe culturi biotehnologice an după an, datorită beneficiilor importante pe care acestea le oferă.

 

Ţările în curs de dezvoltare au cultivat, în 2010, 48% din suprafaţa totală globală cu plante transgenice şi vor depăşi suprafaţa cu astfel de culturi din ţările industrializate până în 2015. Rata de adoptare a culturilor transgenice a fost mult mai rapidă în statele în curs de dezvoltare, 17% – sau 10,2 milioane hectare – prin comparaţie cu 5%, sau 3,8 milioane hectare, în ţările industrializate.

 

Statele în curs de dezvoltare cu suprafeţele cele mai mari cu plante transgenice sunt China şi India din Asia, Brazilia şi Argentina din America Latină şi Africa de Sud de pe continentul african.

 

Brazilia, motorul creşterii din America Latină, şi-a mărit suprafaţa cultivată cu plante transgenice mai mult decât oricare altă ţară – atingând un spor record de 4 milioane hectare.

 

În Australia, suprafaţa cultivată cu plante modificate genetic a revenit după mai mulţi ani de secetă cu cel mai ridicat ritm anual de creştere,  de 184%,  ajungând la 653 000 hectare.

 

Burkina Faso a înregistrat, de asemenea, o majorare importantă a suprafeţelor cu plante transgenice, de 126%, cu 80 000 de fermieri care au cultivat un record de 260 000 hectare, (65% din suprafaţa totală).

 

În Myanmar, 375 000 de fermieri mici au cultivat cu rezultate bune 270 000 hectare cu bumbac Bt, reprezentând 75% din suprafaţa totală cultivată cu bumbac din această ţară.

 

În India, a fost înregistrată, pentru cel de-al nouălea an, o creştere însemnată, cu 6,3 milioane fermieri care au cultivat 9,4 milioane hectare cu bumbac Bt, echivalent cu o rată de adoptare a acestei tehnologii de 86%.

 

În Mexic, s-au desfăşurat cu succes, pentru prima dată, experienţe cu porumb modificat genetic.

 

Un număr de opt ţări din Uniunea Europeană au cultivat porumb Bt sau cartoful “Amflora” cu conţinut modificat în amidon, recent aprobat pentru cultivare în Uniune -prima aprobare pentru cultivare din ultimii 13 ani.

 

În 2010, culturile transgenice au ocupat aproximativ 10% din totalul de 1,5 miliarde hectare arabile la nivel global. De notat şi faptul că 50% din suprafaţa arabilă a lumii se află în cele 29 de ţări care au cultivat în 2010 plante transgenice.

 

Culturile modificate genetic cu caractere cumulate reprezintă varianta superioară a acestei tehnologii – 11 ţări au cultivat plante transgenice cu două sau mai multe caractere cumulate, 8 dintre ele fiind ţări în curs de dezvoltare, cu 32,2 milioane hectare (sau 22% din cele 148 milioane hectare au fost cultivate cu plante modificate genetic cu gene cumulate).

 

Între 1996 şi 2010, culturile modificate genetic au contribuit la dezvoltarea agriculturii durabile şi la combaterea schimbărilor climatice prin: sporirea producţiei şi valorii acesteia cu 65 miliarde USD; asigurarea unui mediu mai curat prin eliminarea utilizării a 393 milioane kg de pesticide (substanţă activă),  reducând, la nivelul anului 2009, emisiile de CO2 cu 18 miliarde kg, echivalent cu scoaterea din circulaţie a 8 milioane maşini; conservarea biodiversităţii prin salvarea a 75 milioane hectare de teren.  Această tehnologie a ajutat la reducerea sărăciei prin sprijinirea a 14,4 milioane fermieri mici, printre cei mai săraci din lume.

 

Există o nevoie urgentă pentru implementarea unor sisteme de reglementare adecvate şi eficiente, care să fie responsabile şi riguroase şi care să sprijine dezvoltarea ţărilor mici şi în dezvoltare.

 

Valoarea globală a pieţei seminţelor modificate genetic a fost estimată la 11,2 miliarde USD în 2010, culturile comerciale de porumb, soia şi bumbac modificate genetic fiind estimate la aproximativ 150 miliarde USD în fiecare an.

 

Perspectivele par incurajatoare pentru următorii cinci ani: lansarea porumbului tolerant la secetă în 2012, a orezului auriu în 2013, a orezului Bt înainte de sfârşitul lui 2015 – de acesta putând beneficia 1 miliard de persoane sărace numai în Asia. Culturile modificate genetic pot contribui esenţial la obiectivul de dezvoltare (din 2015) al mileniului, de a reduce sărăcia la jumătate prin optimizarea productivităţii, printr-o iniţiativă globală de a duce mai departe angajamentul fondatorului ISAAA şi Laureatului Nobel pentru Pace, Norman Borlaug, care a contribuit la salvarea de la foamete a unui miliard de persoane.

 

http://www.isaaa.org/resources/publications/briefs/42/highlights/pdf/Brief%2042%20-%20Highlights%20-%20Romanian.pdf

Related Post

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *