Seminarul s-a bucurat de o participare semnificativă, atât din partea eurodeputaţilor cât şi din partea societăţii civile şi a oamenilor de ştiinţă. Nu este lipsit de interes să-i amintim pe cei care au prezentat puncte de vedere: Prof. Martina Newell-McGloughlin de la Universitatea din California Davis, SUA – “Cum sunt evaluate şi aprobate în SUA organismele modificate genetic”; Karine Lheureux, cercetător ştiinţific principal EFSA, unitatea Organisme Modificate Genetic – “Evaluarea riscurilor OMG pentru mediu”; Angelika Hilbeck, cercetator superior la Institutul Federal de Tehnologie din Elveţia; Prof. Gilles-Eric Seralini, de la Universitatea din Caen, Franţa, -“Evaluarea riscurilor OMG pentru alimentaţia umană şi animală”; Claudia Paoletti, cercetător ştiinţific superior EFSA, unitatea OMG. Seminarul a fost completat de participarea lui John Dalli – comisar european pentru Sănătatea şi Politica Consumatorilor.

 

Delegaţia României a prezentat punctul de vedere al agricultorilor români referitor la biotehnologii, cu accent direct pus pe cultura soiei RR, “Sistemul Soia-Biotehnologii”.

 

Soia Biotehnologii înseamnă: un control mai bun al buruienilor, o diminuare a pierderilor de venit ale agricultorilor, odată cu îmbunătăţirea eficienţei producţiei.

 

Soia Biotehnologii înseamnă şi: creşterea densităţii culturii, lucrări mecanice cât mai puţine, cu consumuri reduse atât de carburanţi (mai mici cu 50%) cât şi de apă, diminuarea timpului afectat lucrărilor, diminuarea rezervei de buruieni, diminuarea costurilor cu ierbicidele de până la 20%, diminuarea eroziunii solului cu până la 90%, diminuarea cantităţii de gaze cu efect de seră cu până la 87%, creşterea populaţiilor de insecte şi păsări, acumularea azotului atmosferic (50 kg azot organic/ha).

 

Soia Biotehnologii înseamnă, în final: optimizarea productivităii, creşterea producţiei pe unitatea de suprafaţă, economie cu forţa de muncă, eliminarea restricţiilor privind rotaţia culturilor, culturi mai sigure şi sănătoase, diminuarea costurilor de producţie, îmbunătăţirea calităţii solului, îmbunătăţirea calităţii apei şi aerului, creşterea cantităţii de carbon reţinut din atmosferă, îmbunătăţirea habitatului pentru fauna sălbatică.

 

Adoptarea rapidă a folosirii plantelor MG în lume impune îmbunătăţirea sistemelor de autorizare, în special a celor ce ţin de importul produselor modificate genetic. ¥n conformitate cu declaraţia “UE Food and Feed Chain”, transmisă Comisiei Europene în luna februarie 2010, aprobarea asincronă a OMG-urilor reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru societăţile care folosesc în mod direct sau procesează produse agricole, în special pentru faptul că acest proces are ca efect creşterea preţurilor materiilor prime agricole, folosite în industria alimentară, şi cea a furajelor din Europa şi implicit, diminuarea competitivităţii acestor industrii.

 

Trebuie menţionat şi faptul că, acest proces lent, asincron afectează nu numai agenţii comerciali ci şi consumatorii din ţările Uniunii Europene. Cu cât decalajul este mai mare între ţările terţe şi UE, cu atât va creşte probabilitatea de a detecta urme de evenimente MG neaprobate încă în UE, dar aprobate în ţările terţe.

 

¥n conformitate cu un studi al Comisiei Europene, “Lansarea la nivel global al noilor culturi modificate genetic – implicaţii ale aprobării asincrone pentru comerţul internaţional (2009)”, în anul 2015, în intreaga lume, vor fi cultivate peste 120 de evenimente MG, ceea ce înseamnă de patru ori mai mult decât în prezent.

 

Aşa cum arăta studiul elaborat de DG Agri a Comisiei Europene, “din punct de vedere economic, UE va avea de profitat dacă va da dovadă de mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte importurile şi producerea, prin limitarea impactului şi prin evitarea aprobărilor asincrone ale OMG-urilor”. Aşadar, este nevoie urgentă să se acţioneze acum pentru a evita implicaţiile negative ce pot apărea pentru zootehnia şi agricultura din UE.

 

dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

 

WikiLeaks: SUA, în război comercial cu statele care refuză OMG

 

Dezvăluirile senzaționale ale WikiLeaks au ajuns şi în domeniul agricol. De exemplu, face public faptul că într-o depeşă diplomatică, Ambasada SUA din Paris sfătuieşe Washingtonul să pornească un război comercial împotriva ţărilor europene care se opun folosirii plantelor modificate genetic. Faţă de politica Franţei, care cerea interzicerea culturilor dezvoltate de Monsanto, ambasadorul SUA la Paris le cerea oficialilor americani să penalizeze toate ţările europene care se opun acestor culturi. Când episcopii catolici  s-au opus culturilor modificate genetic, SUA au încercat să facă presiuni asupra Vaticanului. WikiLeaks a dezvăluit şi faptul că Spania şi SUA au colaborat pentru a împiedica UE să-şi consolideze legislaţia în ceea ce priveşte biotehnologia. “Dacă în Spania se prăbuşesc culturile modificate genetic, se vor prăbuşi în tot restul Europei”, scria ambasadorul SUA la Madrid.

Related Post

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *