Articole stiintifice
Reformarea fermelor şi biotehnologia sunt elemente cheie pentru asigurarea hranei populaţiei lumii până în anul 2050 – Studiu

Studiul numit Agrimonde (Lumea agricolă) are drept coautori câţiva specialişti de la Institutul Naţional Francez de Cercetare Agricolă (INRA) şi de la Centrul Internaţional de Cooperare în Domeniul Cercetării si Dezvoltării Agronomice (CIRAD).

 

“Acest exerciţiu este făcut la un moment foarte specific din istoria umanităţii, când populaţia Planetei numără azi 7 miliarde,” a afirmat preşedintele CIRAD Gerard Matheron într-o conferinţă de presă. “Agricultura lumii are în faţă o provocare majoră.”

 

La începutul lui ianuarie 2011, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU (FAO) raporta că preţurile alimentare mondiale au atins în mod dramatic limite superioare istorice, iar preşedintele Băncii Mondiale,  Robert Zoellick, a avertizat că “Preţurile în urcare la alimentele de bază sunt o ameninţare pentru creşterea economică şi stabilitatea socială mondiale.”

 

Revoltele din Algeria, între timp, s-au soldat cu moartea a cinci persoane, rănirea câtorva sute şi aproape 1000 de arestări, forţând autorităţile să promită scăderea preţrilor la alimente. Studiul  Agrimonde arată că nordul Africii şi Orientul Mijlociu şi Africa subsahariană, cu ratele lor înalte de creştere demografică, vor fi puternic dependente de importurile alimentare în 2050.

 

Aceasta duce la două scenarii – ambele relativ optimiste  — conform cărora populaţia de 9 miliarde în anul 2050 a Planetei va avea destulă hrană. În scenariul business-as-usual, toate regiunile lumii vor cunoaşte o creştere economic puternică, vor investi considerabil în cercetare, inovaţie, educaţie, sănătate şi infrastructură. Dar, în această perspectivă, grija pentru mediu nu este o prioritate, ceea ce va avea afecta negativ ecosistemele.

 

În cel de-al doilea scenariu, integritatea mediului încînjurător este un factor cheie. Pentru a atinge acest obiectiv de dezvoltare durabilă, ţările bogate în particular ar avea sarcina de a-şi reduce consumul excesiv, care conduce la obezitate, şi să găsească soluţii la pierderile şi risipa de hrană din modelul de distribuţie şi consum, care însumează astăzi cam 25% din producţie.

 

Agricultura pretutindeni va trebui să fie mai chibzuită în utilizarea combustibililor fosili şi a chimicalelor. “Totuşi, acest lucru nu înseamnă să ne întoarcem la agricultura arhaică, ci, în loc, cere inovaţie şi schimbări sociale”, a afirmat cercetătorul Bruno Dorin de la CIRAD, unul dintre autorii studiului.

 

Manipularea genetic a plantelor va fi necesară pentru a spori randamentele pe unitatea de suprafaţă. Totuşi, apar căi noi, inteligente de ameliorare clasică, ca alternative bune la ingineria genetică, ce este un subiect politic fierbinte în multe ţări, a mai spus el.

 

Ar trebui, în acelaşi timp, ar trebui să se modifice regulile din comeţul internaţional în aşa fel încât  oferta de alimente către ţările importatoare să fie mai solidă şi mai flexibilă, atenuând şocurile preţurilor de producţie sau de consum.

 

“Creşterea necesară si anticipată pe care o vor înregistra schimburile comerciale agricole dinspre statele OECD (Organiţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), blocul ex-sovietic şi America Latină către Africa, Asia şi Orientul Mijlociu trebuie stabilizată şi reglementată,” mai arată lucrarea.

 

Farm Reform, Biotech Are Key To Feeding World By 2050: Study

Related Post

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *