Organismul Modificat Genetic (OMG) sau Transgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o plantă de cultură sau un animal aparent normale, cărora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetică, li s-au transferat gene de la alte specii: plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane, pentru a le conferi anumite caracteristici noi. OMG pot fi create doar în laborator, în mod artificial, neputând fi niciodată create în mod natural.

  

Potrivit Centrului de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic (INFOMG), România are o istorie relativ lungă în cultivarea de organisme modificate genetic (OMG). Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse în România în anul 1998, fără ca România să fi realizat vreodată studii de evaluare a riscurilor asupra sănătății și mediului. Așadar, în 1998 au fost introduse  în România 14 varietăți de soia modificată genetic. Când România a devenit stat membru al UE în anul 2007, soia MG a fost oficial interzisă pentru cultivare pe teritoriul României, conform reglementărilor europene. În anul 2007, România a aprobat tacit cultivarea de porumb MG cu denumirea MON810 (ce aparține companiei Monsanto). Acesta era singurul OMG autorizat în UE la vremea respectivă, pe care România l-a acceptat automat. În ţară nu au fost efectuate studii de evaluare a porumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra biodiversității, sănătății, mediului social și economic.

 

Pe de altă parte, susținătorii organismelor modificate genetic acuză interese economice care stau la baza interzicerii abuzive a OMG-urilor. AGROBIOTECHROM, asociaţie profesională a producătorilor şi utilizatorilor de biotehnologii agricole din România, consideră că OMG-urile sunt soluția pentru criza hranei și pentru prețurile deosebit de mari ale alimentelor, prețuri care vor crește până ce nu vor mai putea fi suportate nici de cei bogați. În plus, aceștia susțin că fermierii români sunt dezavantajați pe piața internațională din cauza interdicțiilor de cultivare.

 

OMG afectează sănătatea și mediul

de Ramona Duminicioiu, peședintele Centrului de Informare asupra OMG, INFOMG Cluj

Organismele modificate genetic nu sunt necesare dezvoltării industriei alimentare sau agricole, ci dimpotrivă. Așa cum majoritatea românilor cu drept de vot își doresc, autoritățile trebuie să onoreze cererea de interzicere a organismelor modificate genetic în România. Până nu este prea târziu!

 

Riscuri asupra sănătății. Cele mai recente studii demonstrează că în urma consumului repetat, OMG produc efecte negative ireversibile pe termen mediu și lung. Câteva exemple:

 

Porumbul modificat genetic MON863 al companiei Monsanto, aprobat pentru consum uman pe piața Uniunii Europene, a cauzat serioase modificări la nivelul ficatului și rinichilor cobailor care l-au consumat în timpul unui studiu științific. Studiul a fost realizat în Franța de cercetatorul francez Gilles Eric Serralini și publicat în martie 2007.

Soia modificată genetic a companiei Monsanto (GTS 40-3-2) a fost analizată într-un recent studiu din Rusia, coordonat de Maria Kanovalova și Prof. V. Blinovm. Rezultatele studiului realizat pe cobai au semnalat schimbări grave la organe interne (rinichi, ficat, testicole), la nivel celular și scăderi în greutate. De asemenea, soia modificată genetic a fost depistată ca și cauză a mortalității infantile, creșterea agresivității și pierderea instinctului matern la cobaii testați. Acest tip de soia a fost autorizat pentru cultivare și în România, pâna în 2007.

 

Riscuri asupra mediului. Odată eliberate în mediu, fie că sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele modificate genetic nu pot fi controlate pentru că acestea interacționează în mod liber cu întregul ecosistem.

 

Culturile convenționale sau ecologice din jur pot fi contaminate / impurificate genetic prin polenizare, din cauza vântului sau insectelor. Acest lucru duce la reducerea și chiar pierderea biodiversității care este extrem de necesară pentru stabilitatea mediului înconjurător. Distanța minimă reglementată de statul român ca fiind acceptabilă între culturile de porumb modificate genetic față de cele ne-modificate genetic este de 200 metri. Distanța aceasta nu este bazată pe evaluari știintifice și pe evaluarea condițiilor de mediu care diferă de la o zonă la alta, ci este doar o apreciere întâmplătoare a autorităților.

 

Un exemplu în acest sens îl ofera cazurile de contaminare din Germania și Spania unde culturi de porumb modificat genetic au contaminat culturi de porumb convenționale învecinate între anii 2007-2009. Cazurile documentate din Spania au avut consecințe grave asupra agricultorilor certificați ecologic care și-au pierdut certificarea ca urmare a contaminării cu porumb modificat genetic. Germania a interzis în 2009 cultivarea de porumb modificat genetic MON810 în 2009, pentru o perioadă de 5 ani.

 

Atunci când s-au lansat în cultură, nu se cunoștea aproape nimic despre impactul OMG-urilor asupra sănătății mediului și oamenilor. Toate aceste concluzii s-au obținut ulterior. De unde știm noi că peste câțiva ani nu vor fi descoperite alte și alte efecte negative ale OMG, atunci când întreaga biosfera va fi contaminată și nu vom mai putea face nimic?

 

Ce consecințe suportă agricultorii?

 

Contaminare și patentare. Una din consecințele utilizării de semințe modificate genetic este pierderea dreptului de a refolosi pentru culturile următoare semințele obținute din recoltă, din cauza patentelor / dreptului de autor pe care companiile producătoare le exercită asupra semințelor modificate genetic. În fiecare an, agricultorul trebuie să cumpere semințele de la companiile producătoare. În cazul în care fermierul este depistat că nu a cumpărat semințele de cultură, este pasibil de plătirea unor amenzi și despăgubiri substanțiale către companie, pe baza legislației de proprietate intelectuală / drept de autor. In SUA și Canada, mii de fermieri au plătit amenzi uriașe companiei biotehnologice Monsanto atunci când culturile le-au fost contaminate.

 

Agroturismul. Pentru mediile rurale în care este dezvoltat agroturismul, prezența culturilor modificate genetic în vecinătatea micilor ferme reprezintă un dezavantaj major pentru imaginea acelei zone, datorită îngrijorărilor cetățenilor din toată lumea, care sunt alarmați de riscurile OMG-urilor asupra sănătății și mediului și care doresc ca alimentele pe care le consumă să fie cat mai sigure și ecologice.

 

Agricultura ecologică. Fermierii care sunt certificați ecologic riscă să își piardă certificarea în cazul în care sunt depistați că au fost contaminați cu OMG. În agricultura ecologică este strict interzisă utilizarea de OMG. În Spania există numeroase cazuri în care fermierii au pierdut certificarea ecologică din cauza contaminării cu porumb modificat genetic. Acest fapt are grave consecințe sociale și economice. Agricultura ecologică este cea mai competitivă și creează mult mai multe locuri de muncă decât poate crea vreodată agricultura modificată genetic.

 

Produsele biotehnologiei sunt sigure pentru om și mediu

 

Scrisoare deschisă a fermierilor din cadrul Asociației Producătorilor Agricoli Brăila

 

Asociația Producătorilor Agricoli Brăila, organizație profesională care reunește majoritatea agricultorilor din această importantă zonă agricolă a țării, își exprimă, încă odată, îngrijorarea pentru superficialitatea abordării, de către factorii politici a deciziei privind reintroducerea biotehnologiilor în agricultura României.

 

În aceste zile, când se dezbat, prin toate canalele, consecințele grave ale epidemiei de E. coli înalt patogenă, atribuită domeniului bio/organic, nicio organizație din domeniu nu și-a manifestat interesul unei dezbateri pe această temă, dar continuă manipulările anti OMG, adresate consumatorilor, fără ca aceștia să sesizeze că, de fapt, acestea servesc interese economice.

 

În cadrul unei importante manifestări – Ziua Câmpului – care a avut loc în Insula Mare a Brăilei, personalități de marcă, specialiști, cercetători, academicieni au reafirmat importanța crucială a biotehnologiilor pentru această etapă a cunoașterii în domeniul agriculturii, exprimând, totodată, preocuparea pentru consecințele apariției E. coli. La nivelul continentului, s-au înregistrat, până acum, 33 de decese din cauza contaminării cu E. coli înalt patogenă, care a ajuns la consumator, prin intermediul unor produse de tip bio, respectiv germeni de fasole cultivată în Germania, țară în care sunt contestate biotehnologiile.

 

În cei peste zece ani în care s-au cultivat pe scară largă în lume plantele produse ale biotehnologiei nu s-a înregistrat nicio problemă de sănătate ca urmare a consumului acestora, iar experții EFSA au fost nevoiți să constate că sunt sigure pentru om și mediu, sunt mai puțin poluante și au randamente superioare. Acest lucru demonstrează un exces de reglementare, chiar o politică abuzivă pentru OMG-uri din partea CE care servește, astfel, interese economice și comerciale, altele decât interesele consumatorilor sau fermierilor, interesați de modernizarea agriculturii.

 

Fermierii români, care sprijină introducerea OMG în cultură, având o experiență foarte bună cu aceste plante până în 2007, nu au nimic cu produsele bio/organice, cu care nu se află în competiție. Este loc destul, și la nivelul exploatațiilor agricole și pe piață, pentru ambele tipuri de culturi. Consumatorii care doresc să beneficieze de presupusele avantaje ale producției bio se expun unor riscuri care trebuie controlate de autoritățile de reglementare, la fel cum se întâmplă cu orice tip de cultură agricolă. Cazul contaminărilor din Germania arată că aceste autorități trebuie sa procedeze identic și cu produsele bio, la fel cum sunt preocupate, cu foarte mult zel, de OMG.

 

Producătorii de pesticide, necesare tehnologiilor învechite, care se opun noilor soluții în agricultură, au găsit în extremiștii așa zis ecologiști o portavoce și au manipulat opinia publică, inducând teama față de un risc inexistent, în vreme ce ei profită, producând în continuare și valorificând milioane de tone de pesticide, cu adevărat periculoase.

Atragem atenția cetățenilor europeni că sunt mințiți și manipulați de către politicieni, în căutare de voturi ușor de obținut. Este simplu să inventezi o problemă, după care să introduci interdicții și să te lauzi că ai rezolvat-o.
Poate o tragedie ca aceea care a lovit Europa îi va face pe oameni mai atenți la interesele lor și nu la campaniile unor activiști, plătiti să terorizeze consumatorii.

 

Poate pagubele pe care le-au suferit agricultorii din toate țările continentului din cauza isteriei induse de “ecologiști”, prin mass media, îi vor face mai atenți la suferințele fermierilor români, primii care au pierdut în urma interzicerii abuzive a culturii de soia modificată genetic.

 

Poate că fermierii din Germania, Franța sau Ungaria, care se bucură că fermierii români sunt împiedicați să concureze pe piața globală de regulile UE, vor întelege că acela care sapă groapa altuia cade singur în ea. Peste câțiva ani, când prețul alimentelor va fi greu de suportat, chiar și de către bogații lumii, vor regreta că politicieni lipsiți de viziune le-au refuzat viitorul, pentru câteva voturi obținute în prezent.

 

Poate pagubele pe care le-au suferit agricultorii din toate țările continentului din cauza isteriei induse de mass media îi vor face mai atenți la suferințele fermierilor români, primii care au pierdut, în urma interzicerii abuzive a culturii de soia modificată genetic

Sursa: http://totb.ro/?p=14828

Related Post

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *