Utile
Agro-interviul de luni. Nicolae Hristea, AgroBiotechRom: ”La nivelul UE ne sunt impuse niște constrângeri, reglementări absurde care nu ne dau voie să progresăm”

Pentru a afla care este situația biotehnologiilor în România, cât de mult a evoluat acest domeniu la noi în țară, reporterii Agrointeligența au stat de vorbă cu Nicolae Hristea, director executiv în cadrul Asociației AgroBiotechRom. În ceea ce privește soia modificată genetic specialistul este de părere că în perioada imediat următoare, dacă oamenii vor fi suficient de bine informați, soia modificată genetic nu va mai genera atât de multe controverse. Directorul AgroBiotechRom estimează că în cinci ani, în România se vor cultiva 500.000 ha cu soia ameliorată genetic.

În data de 24 iunie ați fost prezent în cadrul simpozionului studențesc ”Biotehnologiile – prezent și viitor”, un eveniment organizat la Facultatea de Biotehnologii din București. Ce marchează acest eveniment și care au fost noutățile venite din partea studenților?

Am văzut pe viu, dacă pot spune așa, rezultatele cercetării studenților, o muncă de mai bine de un an în care ei au testat diferite biotehnologii. De-a lungul timpului am încercat să sponsorizăm într-o anumită măsură activitatea studențească. Din păcate nu am avut la dispoziție un buget prea generos. Am asistat la prezentarea unor lucrări de nivel academic și țin să felicit conducerea facultății și pe domnul rector Sorin Cîmpeanu care a participat la eveniment și sprijină activ activitatea de cercetare din această facultate.

Am participat de-a lungul timpului la astfel de manifestări, avem chiar și un grup de studenți care sunt afiliați la Asociația AgroBiotechRom și avem o colaborare foarte fructuoasă. Pentru acest eveniment am hotărât să acordăm un premiu pentru cea mai bună lucrare de cercetare. Vorbim despre un premiu simbolic, o sumă simbolică din partea asociației, care a fost obținută de la membrii asociației.

În altă ordine de idei, care este situația biotehnologiilor în România? Unde ne aflăm și unde ar trebui să ajungem?

Noi construim pentru viitor. Din păcate reglementările europene sunt cele care au blocat evoluția biotehnologiilor în România și în Europa. Acest lucru este demonstrat și de faptul că Marea Britanie a decis să iasă din Uniunea Europeană, pe de o parte și din cauza restricțiilor pe care le impune acest organism european. Sunt impuse niște constrângeri, reglementări absurde care nu ne dau voie să progresăm și care ne-au împiedicat să evoluăm la nivelul altor state din lume așa cum se întâmplă în SUA, Argentina, China și Japonia.

Speranța noastră este ca tinerii care preiau ștafeta de la cei mai în vârstă și vor obține performanță în condițiile unor reglementări corecte să reușească să facă din biotehnologii o șansă pentru România având în vedere cât de importante sunt produsele agricole în țara noastră. Biotehnologiile acoperă mai multe domenii, nu doar cel agricol așa cum sunt domeniul medicamentelor sau al industriei alimentare.

La ce lucrează asociația în acest moment și care sunt planurile pe termen scurt, pentru ceea ce înseamnă promovarea și dezvoltarea biotehnologiilor?

În această perioadă ne concentrăm pe demararea unor proiecte care îi au în prim plan pe studenți. Lucrăm cu EuropaBio (Asociația Europeană pentru Bioindustrie) la un proiect de finanțare care va fi destinat în special pentru comunicare. Aceste programe sunt esențiale astfel încât oamenii să înțeleagă beneficiile organismelor modificate genetic care nu sunt altceva decât niște plante îmbunătățite, ameliorate prin tehnici ultramoderne.

Proiectele noastre sunt în primul rând de comunicare. În afară de aceste proiecte de comunicare pentru marele public, unde avem dificultăți și unde nu suntem acceptați avem și câteva proiecte de cercetare în colaborare cu Facultatea de Biotehnologii și alte universități din țară. Gândirea noastră este mai mult de a face parte dintr-o echipă, să fim parte a unei colaborări de viitor. Este un proiect ambițios, dar sunt dificultăți având în vedere restricțiile de ordin finaciar, dar și cele legate de aprobările oficiale de care avem nevoie. Sperăm că vom sparge gheața și UE va avea o abordare pozitivă.

Ați atins un subiect sensibil – cel al organismelor modificate genetic (OMG). Care este motivul pentru care oamenii sunt atât de reticenți când aud de OMG-uri?

Reticența vine din lipsa de informare și sper ca proiectul de comunicare pe care îl demarăm să rezolve această problemă. În momentul în care omul nu cunoaște date exacte despre un subiect și primește date eronate, de senzație, că se practică senzația în toată media și se împământenește ideea, fără nici un fundament, cum că aceste OMG-uri ar fi un real pericol pentru sănătate, asta face ca omul să fie reticent. S-a generat o idee falsă despre organismele modificate genetic. Trebuie spus că, în final, informația genetică este cea care generează fie la om, fie la plante anumite caractere, caractere care sunt bune sau rele. Așa cum se discută despre informația genetică pentru vindecarea cancerului, tot așa, la plante, vorbim despre izolarea unor gene.

Cred că avem și noi partea noastră de vină pentru că nu am informat mai pe înțelesul oamenilor ce înseamnă un organism modificat genetic. În momentul în care vom reuși să comunicăm adecvat oamenilor o informație corectă, nu una denaturată care să conducă la formarea unor mituri care nu au nici o legătură cu biotehnologia, probabil că atunci se va ajunge la normalitate privind modul de abordare a OMG-urilor.

Care sunt șansele României să cultive soia modificată genetic? Dacă vom reuși să cultivăm acest tip de soia, care este suprafața maximă pe care se poate înființa o astfel de cultură în țara noastră?

Deja se cultivă sub o formă sau alta soiuri și hibrizi de soia ameliorate, nemodificate genetic pentru că nu sunt înregistrate ca OMG. Lumea deja practică noile metode de amelioare și cred că în curând vom ajunge pe o suprafață de 500.000 de hectare să cultivăm soia, cu noi creații care nu trebuie în mod obligatoriu să fie numite organisme modificate genetic, ci creații genetice realizate prin noi tehnologii de inginerie.

Suntem optimiști că 500.000 de hectare de soia sunt suficiente pentru a putea asigura în totalitate proteina vegetală necesară plus export. Cred că ar fi mai bine să putem valorifica această proteină vegetală în țară, decât să o exportăm. Mai bine o valorificăm în țară și exportăm produse finite: carne, lapte etc. Cred că în următorii cinci ani avem toate șansele să atingem aceste suprafețe cultivate cu soia.

Avem speranța că această abordare va fi adoptată în scurt timp, având în vedere palma pe care o primește Uniunea Europeană. Dacă englezii au dat un vot de blam Uniunii Europene este clar că trebuie să se schimbe ceva. Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că fără progres și fără a permite în mod democratic statelor membre să-și decidă soarta și să le ofere fermierilor posibilitatea de a alege ce vor să cultive și ce nu, lucrurile se vor schimba și nu în bine pentru comunitatea europeană.

 

Articol original : http://agrointel.ro/60146/nicolae-hristea-agrobiotechrom-la-nivelul-ue-ne-sunt-impuse-niste-constrangeri-reglementari-absurde-care-nu-ne-dau-voie-sa-progresam/

 

Related Post