Newsletter
NEWSLETTER IANUARIE 2016
  • Informații de ultimă oră cu privire la domeniul biotehnologiilor în Europa
  • Opiniile specialiștilor în domeniul biotehnologiilor
  • Noutăți din domeniul biotehnologiilor în lume

BIOTEHNOLOGIILE ÎN EUROPA

Noi produse MG peste ocean. Consumatorii au opţiuni limitate în Europa

2I3RMJNF58Politicienii europeni spun adesea că nu se vor mai opune organismelor modificate genetic dacă acestea oferă beneficii directe consumatorului. Vestea bună este că la momentul actual, pe lângă OMG-urile care aduc beneficii fermierilor şi mediului, au devenit disponibile mai multe OMG-uri de care beneficiază direct consumatorul.

Orezul auriu este cultivat acum în Bangladesh pentru a combate problema deficienţei de vitamina A. Au fost dezvoltate mai multe soiuri de soia care conţin uleiuri esenţiale mai sănătoase (Plenish, Vistive Gold şi Omega 3), iar liniile de producție cuprind și răpiță care conţine ulei benefic pentru consumator şi floarea soarelui cu Omega 9.

În plus, în Europa se desfășoară numeroase proiecte de cercetare publică, precum cele care au ca obiectiv obținerea unor semințe oleaginoase îmbogățite cu Omega 3 și a unui grâu care nu conține gluten.

Vestea proastă este însă aceea că în Europa consumatorii cel mai probabil nu se vor bucura, pe termen scurt, de astfel de produse benefice, printre altele din cauza costurilor mari și a incertitudinii legate de obținerea autorizațiilor pentru OMG-uri în regiune.

O listă de proiecte publice de cercetare care au fost încetinite, oprite sau relocate în străinătate din cauza piedicilor legislative sau din cauza vandalismului poate fi găsită mai AICI. Printre acestea se numără și două proiecte românești care au ca scop obținerea unei prune rezistente la virusuri și a unui cartof rezistent la atacul dăunătorilor.

Pseudo-categoria “OMG”. Cum a fost răstălmăcită definiția OMG-urilor de către politicienii europeni și care a fost scopul lor final

800px-EP_Strasbourg_hemicycle_l-galLegislația UE privind biotehnologiile agricole este dată peste cap în mod iremediabil. Originea problemei provine din definițiile de bază ale proceselor și produselor care stau la temelia legii . În conformitate cu Directiva 2001/18/CE , care reglementează ” diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic”, un OMG este “un organism, cu excepția ființelor umane, în care materialul genetic a fost modificat într-un mod care nu se produce natural prin împerechere și/sau recombinare naturală”. În ceea ce privește agricultura , s-ar părea că încrucișarea  de specii de animale și plante, așa-numita selecție artificială, este considerată a fi “normală “, în timp ce orice produs care este rezultatul metodelor “nenaturale”, precum tehnologia ADN-ului recombinant sau mutageneza chimică sau fizică, este considerat un OMG.

Nu este însă atât de simplu. Dacă analizăm o anexă la această directivă, găsim o definiție a abordării acceptabile pentru manipulare “naturală” a genelor:

“Tehnici [ … ], care nu sunt considerate a duce la modificări genetice, cu condiția ca acestea să nu implice utilizarea moleculelor de acid nucleic recombinant [ … ] sunt :(i) fertilizarea in vitro,( ii ) procese naturale precum: conjugarea , transducția , transformare  și ( iii ) inducerea poliploidiei.”

Dar ce se întâmplată cu mutageneza fizică și chimică, ce ,aparent, nu are ca rezultat un OMG ? Aici , trebuie să aruncăm o privire pe o altă anexă care spune că:“Tehnicile/metodele  de modificare genetică care produc organisme excluse din directivă [ … ] sunt :(i ) mutageneza,( ii ) fuziunea celulară ( inclusiv fuziunea protoplastelor ) a celulele vegetale ale organismelor care pot schimba material genetic prin metode tradiționale de ameliorare.”

De ce, dacă rezultatele sunt aceleași, anumite tehnici sunt permise și altele nu? Răspunsul, în conformitate cu parlamentarii europeni, este că, dacă se intervine în mod direct în orice parte a ADN-ului, indiferent cât de puțin, soiul devine “un OMG”. În plus, se susține prin lege că numeroase tehnici de manipulare genetică “nu produc modificări genetice “, ceea ce arată un dispreț total față de realitate și față de principiului non-contradicției.

Motivul acestor răstălmăciri arbitrare este clar : în timp ce parlamentarii se luptă să păstreze OMG-urile la distanță pentru a satisface brigada “anti-OMG “, ei trebuie să salveze o multitudine de produse agricole existente. Dacă numeroasele excepții ridicole din definiția OMG-urilor nu ar fi existat, mii de soiuri și derivatele acestora – de la paste la bere- ar ajunge să fie clasificate ca OMG-uri.

Află mai multe despre problemele legislației europene actuale cu privire la OMG-uri

Decizia Uniunii Europene cu privire la plantele prelucrate genetic. Va îmbrățișa Comisia știința și inovația?

CRISPRPublicarea interpretării juridice a Comisiei cu privire la tehnicile care duc sau nu la obținerea OMG-urilor va apărea în următoarele luni.

La nivelul Uniunii Europene, discuțiile cu privire la noile tehnici de ameliorare a plantelor au ajuns la Consiliul de miniștrii și în Parlamentul European, printr-o dezbatere organizată de către Comitetul Agricol.

La nivelul statelor membre, Consiliul Agricol Suedez a confirmat că unele plante al căror genom a fost prelucrat folosind tehnologia CRISPER-Cas9 nu se încadrează în definiția organismelor modificate genetic  a Uniunii Europene. În plus, autoritățile germane competente au emis un raport în care menționează că instrumentele  de prelucrare genetică precum  ODM sau CRISPER-Cas9 nu duc la obținerea organismelor modificate genetic.

Faptul că reprezentanții Comisiei trebuie să urmeze sfaturile științifice și să încurajeze inovația în domeniul ameliorării plantelor în UE a fost subliniat și  la conferința internațională  GMCC-15 organizată recent la  Amsterdam.

După cum se menționează într-un articol apărut în revista Nature, oamenii de stiinţă care folosesc, de exemplu, tehnologii de editare a genelor sunt îngrijorați  de impactul iminentei  clarificări legislative care i-ar putea obliga să renunțe la experimentele lor și le-ar putea interzice accesul le cele mai promițătoare tehnologii.

Între timp , tehnologia CRISPER-Cas9 a fost votată “Descoperirea anului” de  către revista Science.

Comisia Europeană este acuzată de “administrare defectuoasă” din cauza tergiversărilor apărute în procesul de aprobare a OMG-urilor

Ombudsmanul European Emilly O’Reilly, care anchetează în numele cetățenilor europeni plângerile venite cu privire la cazuri de administrare defectuoasă apărute în instituțiile și în organismele Uniunii, a hotărât că, în perioada 2012-2014, Comisia Europeană a eșuat în mod repetat să respecte termenele limită stabilite prin lege în soluționarea cererilor privind importul de OMG-uri și nu a luat deciziile necesare într-un interval de timp rezonabil.

Ancheta a fost lansată în urma unor reclamații venite din partea a trei asociații europene din industria alimentară și a furajelor, respectiv EuropaBio (Asociația Europeană pentru Bioindustrii din care face parte și AgroBiotechRom), COCERAL și FEFAC. Reprezentanții acestora și-au exprimat, în mod repetat, îngrijorările cu privire la întârzierile apărute în autorizarea a douăzeci de aplicații pentru alimente și furaje modificate genetic depuse în perioada septembrie 2012 – septembrie 2014.

Găsiți AICI concluziile anchetei desfășurate de Ombudsmanul European

Cum se pot adapta fermierii la schimbările climatice? Ingineria genetică, o soluție

În cadrul Conferinţei pentru Climat organizată la Paris (COP 21) a fost negociat un acord global pentru reducerea schimbărilor climatice.

Cu cât cresc mai mult emisiile de gaze de seră cu atât creşte şi temperatura atmosferică, iar acest lucru ameninţă securitatea noastră alimentară. Adaptarea la încălzire globală este o provocare imensă deoarece trebuie să furnizăm hrană destulă pentru o populaţie în creştere într-un mediu din ce în ce mai puţin predictibil.

Într-un articol recent intitulat “Agriculture, the forgotten climate change issue”, Mark Lynas subliniază faptul că ingineria genetică poate să îi ajute pe fermierii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Proiectul “Water Efficient Maize for Africa”, care are drept scop dezvoltarea unui soi de porumb rezistent la secetă, este un exemplu perfect.

Citiți mai multe despre situația actuală a biotehnologiilor în Europa în Green Biotech rEvolutions

BIOTEHNOLOGIILE PRIN OCHII SPECIALIȘTILOR

Opinia unui laureat al premiului Nobel cu privire la alimentele modificate genetic

Roberts,_Richard_John_(1943)Hrana modificată genetic nu doar că este sigură, dar este totodată necesară pentru a aborda problemele legate de nutriție, în special în statele în curs de dezvoltare, este de părere laureatul la premiul Nobel și specialistul în biologie moleculară Richard John Roberts.

Acesta consideră, de asemenea, opoziția adusă de așa-zișii “verzi” organismelor modificate genetic a fi “îngrozitoare”.

“Am putea face minuni pentru resursele noastre de hrană cu ajutorul OMG-urilor”, a explicat Roberts adăugând că organizarea unei campanii împotriva alimentelor produse prin inginerie genetică “nu are nicio logică”.

Dacă nu vreți să consumați OMG-uri nu o faceți, dar nu pretindeți că sunt periculoase. Nu sunt. Sunt probabil mai sigure decât alimentele obișnuite, potrivit spuselor laureatului la premiul Nobel.

Află aici mai multe despre poziția specialistului în biologie moleculară Richard John Roberts în legătură cu OMG-urilor

Noile tehnici de ameliorare a plantelor produc organisme modificate genetic sau nu? Opinia unui profesor emerit elvețian și a unui director de cercetare francez

UntitledNoi metode de a influenţa trăsăturile genetice în diferite organisme vor deveni disponibile mai rapid şi la un cost mai redus. Înainte, înmulţirea plantelor se împărţea în OMG şi non-OMG, iar atenţia se punea în întreaga lume pe proces (cu câteva excepţii rare). Reglementările UE se referă la transferul direct de ADN care crează organisme transgenice, definind din punct de vedere legal produsul obținut ca “OMG”, acesta fiind alterat într-un mod care nu apare în natură.

Putem spune că includerea sau excluderea tehnologiilor de “editare a genelor” din reglementările actuale legate de OMG-uri se bazează pe o definire greșită a OMG-urilor.

În mod normal, procesele moleculare ale tehnologiilor moderne sunt copiate din natură, un punct de vedere promovat ani de zile de Werner Arber, câştigător al premiului Nobel. De aceea o separare a plantelor care au origini naturale de cele care au origini “nenaturale” are lacune şi este greşită – având în vedere că există numeroase plante transgenice care apar în mod natural printre ele aflându-se şi cartoful dulce.

O altă concepţie greşită este aceea că plantele rezistente la erbicide obţinute prin mutaţii naturale sau artificiale (chimice sau prin radiaţii) sunt excluse din reglementările menţionate pe motive politice.

Citește mai multe despre noile tehnici de ameliorare a plantelor aici

BIOTEHNOLOGIILE ÎN LUME

Renașterea castanului american prin intermediul biotehnologiilor. Metoda prin care cercetătorii vor să salveze această specie

castanCastanul american era cândva un frumos copac cu lemn masiv care se găsea în pădurile de foioase din estul Statelor Unite, în special în munții Apalași. El ajungea la 24-36 de metri înălțime și avea un diametru de aproape 2,5 metri.

Pădurile de castan ofereau adăpost și hrană animalelor sălbatice. În plus, reprezentau o sursă de hrană bogată în nutrienți și o sursă valoroasă de lemn pentru oameni. Grație ratei rapide de creștere a castanului și a lemnului său rezistent, care nu putrezea, acesta avea și un potențial semnificativ în captarea carbonului, caracteristică importantă în contextul schimbătilor climatice actuale.

Mana castanului a făcut din acest copac, care domina cândva bolta pădurilor, o raritate. Acum, câţiva cercetători speră să salveze copacul oferindu-i o modificare genetică, raportează David Biello pentru podcastul Scientific American`s 60 – Second Science.

Citește mai multe despre acest demers aici

Mișcarea îndrăzneață a gigantului american Campbell. Să fie oare SpaghettiOs elementul decisiv în războaiele pe tema OMG-urilor

SpaghettiOsDezbaterile asupra alimentelor modificate genetic implică probleme deosebite: securitatea alimentară mondială, plusurile şi minusurile industrializării corporatiste a agriculturii şi reacṭia publicului atunci când un grup mic, dar pasionat, de lideri de opinie folosesc în mod necinstit teama pentru a-și răspândi valorile. Este interesant să ne gândim că peste ceva timp, atunci când dezbaterile se vor încheia, iar biotehnologiile agricole vor fi folosite frecvent, ne vom uita înapoi şi vom realiza că elementul cheie în rezolvarea disputelor au fost SpaghettiOs-conservele de paste în sos de brânză și tomate vândute de americanii de la Campbell Soup.

Compania Campbell Soup a impus etichetarea obligatorie a alimentelor ce conṭin ingrediente modificate genetic. Totul în contrast cu etichetarea opțională susținută de Asociația Producătorilor din Industria Alimentară americană (GMA).

Ȋn prezent, se află în dezvoltare o “Etichetă inteligentă”, un cod care va apărea pe ambalaje și va oferi un link către un site care îi va informa pe consumatori dacă produsul conține ingredientele modificate genetic.

Află mai multe despre planurile companiei CampBell Soup

Etichetarea obligatorie a OMG-urilor, o soluție? Ce spune un fost activist care milita împotriva OMG-urilor, iar acum participă la dezvoltarea lor pentru a-i ajuta pe fermieri

1313Nu cu mult timp în urmă, Mark Lynas ar fi făcut orice pentru a distruge culturile europene de plante modificate genetic. Lynas, un renumit om de ştiinţă specializat în protecţia mediului, obişnuia să creadă în dogma efectului nociv al organismelor modificate genetic asupra mediului înconjurător, numind primul OMG de care aflase și care era rezistent la erbicid “păcatul originar al mişcării de mediu”.

“Era furtuna perfectă: Monsanto, RoundUp, plus activitatea anti-erbicide şi debutul nenatural al ingineriei genetice”, descrie Lynas.

Acest cercetător a ajuns cap de afiş în publicaţii din întreaga lume cu trei ani în urmă, atunci când şi-a schimbat complet poziţia în ceea ce priveşte OMG-urile.

“Ca şi om de ştiinţă, trebuie să ai date care să susţină ceea ce declari”, spune Lynas. ”Am realizat că nu urmam aceleași standarde științifice atunci când era vorba de OMG-uri așa cum făceam în studiilor mele despre schimbările climatice. Nu poţi alege pur şi simplu unde să aplici acest criteriu, când doreşti să îţi argumentezi opinia. Trebuie să fii consecvent”, adaugă el.

Mark Lynas spune acum că OMG-urile sunt un factor decisiv când se vorbeşte despre un randament mai mare, aprovizionarea şi preţurile produselor alimentare. Totodată, colaborează în prezent cu Universitatea Cornell la un proiect ce vizează dezvoltarea unor plante modificate genetic care îi vor ajuta pe fermierii din statele în curs de dezvoltare să obțină culturi mai bune, fără pesticide.

Află mai multe despre etichetarea obligatorie a OMG-urilor

DIN PRESĂ

SEED TODAY: Grupul verzilor australieni ia în considerare o schimbare de politică în privința plantelor MG

THE SCIENTIST: Bayer se implică în cercetarea tehnologiilor CRISPR cu o investiție de 335 de milioane de dolari

Un material AgroBiotechRom la redactarea căruia au contribuit membrii Biotech Crew ABR.

  • Ana Maria Marineci – studentă în cadrul Facultății de Biotehnologii, USAMV București.
  • Cristina Cojocaru – studentă în cadrul Facultății de Biotehnologii, USAMV București.
  • Alexandru Băiceanu – masterand în cadrul USAMV București.
  • Mihai Bană – student în cadrul Facultății de Biotehnologii, USAMV București.
  • Adriana Butnariuc – studentă în cadrul Facultății de Biotehnologii, USAMV București.
  • Ruxandra Dumitru – studentă în cadrul Facultății de Biotehnologii, USAMV București.

Află mai multe despre grupul voluntarilor Biotech Crew.

Vă stăm la dispoziție pentru informații suplimentare: Corina Vârlan-Horobeț Communication and Social Media Consultant AgroBiotechRom, contact@agrobiotechrom.ro.

sigle

Related Post