“Circa 30% din oamenii din această lume sunt sensibili la aminele biogene, cum ar fi histaminele”, spune Van Vuuren. “Motivul pentru care am facut aceste cercetări a fost acela că şi eu aveam dureri de cap când consuman vin ce conţinea aceste bioamine.”

Institutele de Sanatate şi Mediu ale Canadei şi Administraţia Medicamentelor şi Alimentelor ale SUA a aprobat drojdia Malolactic, cunoscută sub denumirea ML01, pentru utilizare comercială. Un alt mare producător de vinuri din Africa de Sud a declarat că fiind sigură pentru utilizare această drojdie ML01, iar în prezent van Vuuren solicită aprobări din partea autorităţilor europene. Producerea şi vânzarea drojdiei se află sub licenţă Lesaffre Yeast Corp, care plăteşte drepturi de autor către UBC.

 

“Acesta este primul organism care a fost îmbunătăţit [prin inginerie genetică] de care pot beneficia consumatorii şi nu producătorii corporatişti,” spune van Vuuren. Drojdia modificată nu introduce în vin nici un material genetic care nu este prezent nici în bacteria folosită pentru fermentaţia malolactică, spune van Vuuren.

 

Imaginati-vă ce fel de vin să cumpăraţi pentru a evita durerea de cap histaminică. Producătorii de vin care utilizează noua drojdie nu sunt dispuşi să o accepte, temându-se de reacţia publicului faţă de ingineria genetică. Daca consumi vin roşu din SUA sau Canada, există şansa să fi incercat déjà vinul ML01. Vinul obţinut cu noua drojdie nu are nevoie de etichetare specială.

 

“Câteva podgorii din Canada şi USA utilizează aceasta drojdie”, spune van Vuuren. El pretinde că nu ştie care dintre ele.

 

Producătorul de vin al B.C. Howard Soon a experimentat loturi de testare de vin făcute cu ML01 în cadrul podgoriei Kelowna Sandhill, o marcă premium aparţinând companiei Colona Vineyards. Soon a declarat pentru revista enRoute că genotipurile vor deveni direcţii principale peste câţiva ani în producerea de vinuri. Până acum producătorii de vinuri au trebuit să fermenteze vinul de două ori, prima dată cu drojdie de vin, apoi cu bacteria malolactică pentru a converti acidul malic în acid lactic, care are un gust mai fin. Dar de obicei a doua fermentare este instabilă, conducând la formarea substanţelor toxice numite amine.

 

“Dacă ei nu obţin fermentatia malolactică, se poate forma dioxid de carbon în interiorul sticlei şi dopul de plută poate ieşi din sticlă”, spune van Vuuren.

 

Van Vuuren a luat o genă din bacteria malolactică şi a împărţit AND-ul drojdiei de vin rezultând astfel drojdie ce completează simultan fermentaţia alcoolică si cea malolactică. Noua drojdie elimină nevoia de a adăuga în vinurilor comerciale bacteria malolactică şi reduce riscul de a se forma chimicale toxice în vin.

 

Autor: Randy Shore, Vancouver Sun

p://www.vancouversun.com/health/Eureka+Vancouver+scientists+take+headache+wine/4281742/story.

 

Related Post

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *